Home / Ştiri / Diaspora / Vlahii, la un pas de cetăţenia română. Modificarea legii deschide porţile comunităţilor româneşti din ţările vecine, nu numai din R. Moldova

Vlahii, la un pas de cetăţenia română. Modificarea legii deschide porţile comunităţilor româneşti din ţările vecine, nu numai din R. Moldova

S-a schimbat Legea acordării cetăţeniei române printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului. Dincolo de prevederile noi care se referă la simplificarea procedurii de dobândire a cetăţeniei române de către sportivi de performanţă pe care diversele echipe sau feredraţii din ţară vor să îi naturalizeze pentru a creşte valoarea loturilor lor, trebuie precizat că a fost introdus şi un articol prin care vor putea să devină concetăţenii noştri şi românii care trăiesc în alte ţări în afară de Republica Moldova şi nu au avut niciodată, nici ei, nici părinţii şi bunicii lor cetăţenia. Este o dorinţă exprimată de mai mult timp, de exemplu de românii din Serbia, în special vlahii din Valea Timocului pe care Belgradul încă nu îi recunoaşte ca minoritate. Reprezentanţi de seamă ai comunităţii din Timoc au adresat cereri în acest sens statului român, dar legea îi încadra la „cetăţeni străini” şi li se aplicau condiţiile impuse acestora.

Acum, potrivit noilor prevederi legale, vor putea dobândi în sfârşit cetăţenia şi membri ai populaţiilor româneşti din statele vecine (Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ungaria, Ucraina) sau din alte state, care până acum erau, în litera legii, cetăţeni străini.

„Trebuie spus că procedura prevăzută de articolul 8 din lege, referitoare la persoanele care nu au avut niciodată cetăţenie română, are condiţiile cele mai severe dintre toate tipurile de acordare a cetăţeniei”, ne-a declarat în exclusivitate Andrei Tinu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC). Acesta ne-a explicat că un străin, ca să poată deveni cetăţean al României, trebuie să fi avut domiciliul legal în ţara noastră timp de opt ani sau să fie căsătorit de cel puţin cinci ani cu o persoană de cetăţenie română, dar şi alte condiţii, cum ar fi veniturile. „Articolul 8, după modificare, va permite acordarea cetăţeniei acelor persoane sau cetăţeni străini care chiar dacă nu respectă toate aceste prevederi, au contribuit prin activitatea lor la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti. În plus, nu sunt obligaţi să îşi stabilească domiciliul în România. Ordonanţa de Urgenţă va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial”, ne-a mai declarat Andrei Tinu.

Avizul ministerului şi federaţiilor pentru sportivi

În ce priveşte a doua modificare majoră, aceasta se referă la sportivii care, prin performanţele lor, pot contribui semnificativ la promovarea imaginii României, stabilindu-se în ţara noastră sau nu.

„Trebuie specificat faptul că în procedură sunt implicate federaţiile sportive. Acestora le va adresa solicitarea de a primi cetăţenia un sportiv de performanţă. Comisia de acordare a cetăţeniei formată din magistraţi ia o decizie pe baza recomandării sau avizului federaţiilor şi Ministerului Tineretului şi Sportului”, ne-a explicat vicepreşedintele Autorităţii pentru cetăţenie.

Românii din Diaspora nu renunţă la cetăţenie

Un aspect foarte interesant care reiese din statisticile pe care ANC ni le-a pus la dispoziţie este acela că românii care pleacă din ţară pentru a munci în străinătate nu renunţă niciodată la cetăţenia română. Ordinul de mărime al numărului românilor care renunţă la cetăţenie este de două trei sute pe an. Din 2009 încoace, „recordul” a fost de 381 în 2013. „Românii din Diaspora nu au depus cerere de renunţare la cetăţenie decât în procent foarte mic faţă de totalul care este estimat la peste trei milioane. Majoritatea lor covârşitoare păstrează legătura cu ţara şi, doar dacă sunt obligaţi, solicită renunţarea la cetăţenia română, atunci când aplică pentru rezidenţa în alte state care nu acceptă dubla cetăţenie. Este cazul celor care aleg să devină cetăţeni ai Austriei sau ai ţărilor nordice”, ne-a spus Andrei Tinu. El este de părere că această situaţie este o dovadă a faptului că românii plecaţi în străinătate consideră legătura cu ţara ca fundamentală şi, probabil, mulţi privesc în viitor la întoarcerea acasă.

„Mai există cazuri izolate în care ajung într-o funcţie care nu permite dubla cetăţenie“, a precizat subsecretarul de stat.

Un nou val de moldoveni

Statisticile ANC mai arată că în 2015 s-a înregistrat o nouă creştere a solicitărilor de redobândire a cetăţeniei române din partea cetăţenilor Republicii Moldova, în baza articolului 11 din Legea Cetăţeniei: 48.728 de la începutul anului, faţă de doar 19.949 cât au solicitat în 2014. Articolul 11 se referă la persoanele care au avut cetăţenia română şi au pierdut-o „din motive neimputabile lor”, precum şi rudele acestora până la gradul trei. În fapt, se aplică celor care au fost cetăţeni români în teritorii pe care România le-a pierdut de-a lungul timpului. Din păcate, pot beneficia de lege doar persoanele din Republica Moldova, deoarece Ucraina nu permite dubla cetăţenie, ba chiar îi sancţionează pe cei ce ar obţine cetăţenia română sau a altui stat.

„Cu siguranţă, creşterea din acest an este în strânsă legătură cu frământările de la graniţele României şi mai ales conflictul din Ucraina. Totuşi, numărul a fost şi mai mare în primii ani de după aderarea la UE a ţării noastre. Recordul a fost în 2011, când nu mai puţin de 100.835 de moldoveni de peste Prut au ales să ne fie concetăţeni. După aderarea României la Uniunea Europeană s-a înregistrat o creştere exponenţială a cererilor venite din Republica Moldova. De altfel, este şi motivul pentru care s-a înfiinţat ANC. Este o reparaţie morală şi istorică pentru cei care au fost cetăţeni ai României, dar după 1945 au fost obligaţi să devină cetăţeni ai URSS”, ne-a precizat Andrei Tinu.

Potrivit cifrelor statistice, alte în jur de 1.300 de persoane pe an au cerut redobândirea cetăţeniei române în baza articolului 10, adică sunt în situaţia de a fi pierdut cetăţenia din motive imputabile lor. „Este vorba despre persoane care au părăsit ţara în perioada comunistă, fapt care aducea de la sine retragerea cetăţeniei. Chiar dacă au plecat oficial, legea de atunci nu permitea dubla cetăţenie”, ne-a precizat vicepreşedintele ANC.

Studiind listele celor care au primit cetăţenia conform articolului 10, am observat multe persoane din Israel, probabil dintre etnicii evrei vânduţi de Ceauşescu. „Este posibil, dar ANC nu are date în acest sens, cu atât mai mult cu cât acordul dintre Ceauşescu şi statul israelian nu a fost unul oficial. De altfel, sunt la fel de mulţi cetăţenii din alte etnii, chiar şi români care au părăsit ţara atunci”, ne-a răspuns Tinu.

Respins de România, fotbalistul Fatai poate va fi ceh

Jucătorul nigerian de fotbal Kehinde Fatai a fost unul dintre sportivii care au depus o solicitare pentru primirea cetăţeniei române. Dosarul lui a fost respins de Comisia de acordare a cetăţeniei în martie în acest an. Dacă ordonanţa Guvernului de săptămâna trecută ar fi fost în vigoare, magistraţii ar fi putut accepta solicitarea lui, dar în primăvară el nu se încadra în condiţiile legii şi decizia a fost de respingere. Din păcate, în cazul lui ordonanţa de urgenţă a Guvernului a venit prea târziu, jucătorul Astrei joacă acum la Sparta Praga, vicecampioana Cehiei. Este posibil să solicite cetăţenia cehă.

„Acordarea sau neacordarea cetăţeniei este misiunea exclusivă a comisiei de magistraţi, conducerea ANC nu poate face parte din acest for, ci îndeplineşte doar un rol administrativ şi ceremonial. De aceea nu pot să vă spun exact motivele pentru care a fost refuzată cererea lui Fatai, dar dacă privim legea, foarte probabil a fost vorba despre faptul că nu împlinise cei opt ani de şedere în ţara noastră”, ne-a declarat vicepreşedintele ANC, Andrei Tinu.
SURSA : http://www.puterea.ro/politica/vlahii-la-un-pas-de-cetatenia-romana-modificarea-legii-deschide-portile-comunitatilor-romanesti-din-tarile-vecine-nu-numai-din-r-moldova-121354.html