Home / Ştiri / Investigații / Povara Colectiv(ă) ! Autor : Eduard Ovidiu Ohanesian
FOTO : Andi Laslau

Povara Colectiv(ă) ! Autor : Eduard Ovidiu Ohanesian

Povara Colectiv(ă) ! Autor : Eduard Ovidiu Ohanesian

Imagine : Eduard Ovidiu Ohanesian/http://reteaualiterara.ning.com

A trecut o lună de la măcelul din centrul capitalei. Lumea indignată a ieșit în stradă și a dat jos guvernul.

Încă se caută vinovații.

Mai întâi s-a acreditat ideea unui accident. Documentele scoase la iveală de jurnaliști dovedesc încercarea de mușamalizare a crimei organizate la nivel de stat. Mafia locală mituia organele de control prin sponsorizări. Tinerii nu au murit la clubul Colectiv în urma arsurilor sau inhalării unor substanțe.

Cea mai periculoasă otravă a fost corupția autorităților.

Nu avem un tablou complet al afacerilor imobiliare, nu știm nimic despre clanurile interlope care dețin restaurantele și bordelurile ascunse din centrul vechi al capitalei, iar adepții conspirației se întrec în speculații. Nu este prima dată când oficialii români se joacă cu focul, ascunzând adevărul. Este ca-n fotbal, ocaziile se răzbună.
O bună ocazie de a pune la punct mafia cluburilor, a fost irosită în urmă cu un an la Constanța. Restaurantul Beirut era scena unei tragedii asemănătoare cu cea din Colectiv, în urma căreia au ars de vii trei tinere. Se spune că o parte din responsabili au fost identificați. Din nou, nimic despre autoritățile (i)responsabile, nicio vorbă despre corupție. S-a constatat că restaurantul Beirut nu avea toate avizele necesare. Bla, bla, bla… Colac peste pupăză, în iunie 2015, s-a încercat “rezolvarea” dosarului printr-o șpagă de 22.000 de euro. Polițistul implicat în mită îi promitea patronului că va interveni pentru o soluție favorabilă. Nimic despre adevărații deținători ai stabilimentului, despre prestațiile fetelor la fața locului și nici despre clienții fideli.
Umblă vorba prin oraș că unul dintre cei care frecventau stabilimentul oriental era chiar dascălului victimei Miki, studentă în anul trei la drept. Intrată în grațiile domnului profesor, un cunoscut al clanului pe care îl vom numi deocamdată Oti, fata urma să presteze la biroul de avocatură al acestuia ca stagiar. Dar cine să extindă cercetările ? Oamenii spun că vâvătaia nu a venit din senin. S-au răzbunat niște traficanți de țigări ucraineni, trași pe sfoară de partenerii machidoni, adevărații patroni ai spațiului. De ce se mușamalizează dosarul ? Este o chestiune de onoare și de bani. Afaceri despre care “doi ș’un sfert” Constanța știe multe. Stăpânii justiției constănțene, clanul Oti (descendenți ai unui cunoscut fotograf local agreat de fosta Securitate) sunt implicați în protecția contrabandiștilor de țigări de pe “Drumul Tâlharilor”, Năvodari- Lumina-Ovidiu, lățit de edili la 4 benzi, cu scurt popas în hotelurile din Mamaia.
Dar pentru a înțelege mai bine complicitățile la nivel înalt și mușamalizarea unor dosare, să ne reamintim crime mai vechi ale căror anchete nu s-au finalizat nici în ziua de astăzi, deși cauzele și vinovații sunt cunoscuți. Asasinarea tinerilor care au ieșit în stradă în decembrie 1989 sau execuția jurnalistului Danny Huwe sunt numai două exemple.
Și pentru că nici măcar reprezentanții sistemului nu sunt scutiți de tragedii, să ne oprim o clipă la “accidentul” din 1 septembrie 1995, în care au pierit generalul-maior Ion-Eugen Sandu (locțiitor al șefului Poliției Române), colonelul Mihai Alexe (șef de serviciu în cadrul Comandamentului Trupelor de Jandarmi) și generalul de divizie Ion Bunoaica, șeful jandarmilor la acea dată. Se întorceau chiar de la Ziua Jandarmeriei Române, de la Iași, cu un elicopter aparținând Unității de Aviație a Ministerului de Interne. S-a speculat faptul că Sandu, coordonator al proiectului SNIEP (Sistemul Național Informatic de Evidență a Populației) la cartierul general din ICE Felix Fabrica de Calculatoare Electronice, ar fi plătit cu viața pentru că girase achiziționarea unor echipamente IBM de la o firmă intermediară, care ridicase prețurile de trei ori peste cele reale, prejudiciind serios bugetul de stat.
Lucrurile n-au stat chiar așa. Ancheta procurorilor a dovedit că la unitatea militară unde s-a făcut plinul elicopterului, cineva a furat. Militarii care asigurau paza depozitului au vândut combustibil pentru băutură. Analiza cherosenului din depozite a evidențiat prezența apei. Astfel, diluat, combustibilul nu a mai putut oferi portanța aeronavei, care nu s-a mai putut ridica. S-a proptit într-un deal. Nu a scăpat nimeni, nici echipaj, nici pasageri. Culmea, la vremea aceea, fratele generalului Eugen Sandu, Florin, deținea o funcție importantă în cadrul Ministerul de Interne. A citit dosarul tragediei, dar se pare că a scăpat acest amănunt. Apă în cherosen.
Trăim vremuri interesante. Zguduit serios de atentate, Parisul găzduiește discuții despre cataclisme planetare – terorismul și încălzirea globală. Noi intrăm în perioada sărbătorilor cu o uriașă povară numită Colectiv. Nu trebuie să ne atace teroriștii. Ne facem rău singuri, ajutați de nesimțirea, iresponsabilitatea și corupția autorităților.

Eduard Ovidiu Ohanesian