Home / Ştiri / Asa DA - Asa NU / Operaţiune de salvare la casa unde a copilărit şi trăit o bună perioadă de timp compozitorul George Enescu la Mihăileni.
FOTO : http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/casa-lui-enescu-mih-ileni-salvat-n-ultimul-moment-un-grup-arhitec-i

Operaţiune de salvare la casa unde a copilărit şi trăit o bună perioadă de timp compozitorul George Enescu la Mihăileni.

Operaţiune de salvare la casa unde a copilărit şi trăit o bună perioadă de timp compozitorul George Enescu la Mihăileni.

Foto : Mariana Cristiana Haloiu Ghera

Autor :Mariana Cristiana Haloiu Ghera

Ce sa mai comentez….sunt multi care se dau mari cu Eminescu prin meleaguri straine …dorind pe banii statului roman sa-l faca cunoscut pe Eminescu ..CUI???…noua sigur nu..noua cei ce-l avem oricum in suflet …pentru ca nu poti sa te numesti a fi roman fara sa-l ai in inima si gind….lor…nu le pasa de luceafarul si de simtirea noastra….cum vou nu va pasa de a face un bine….
Pe etichete …prin straini si mai ales acolo unde nu a fost iubit sa faca bani ..sau sa mai spalam ceva….bani se foloseste….casa Doamne ajuta o reface cineva….
Un singur om …un singur roman Dorel Usvad pe banii lui a marcat in Viena cu placi comemorative trecerea luceafarului prin Viena

 

 O echipă de voluntari ai Ordinului Arhitecţilor din România a reuşit să împiedice prăbuşirea casei aflată într-o stare avansată de degradare.

Casa unde a copilărit şi a venit până în 1946, se află de mai bine de 30 de ani într-o stare de continuă degradare.  Căsuţa preotului Ioan Cosmovici, bunicul lui Jurjac cum era alintat Enescu în familie, a ajuns după 1974 când a fost vândută şi nu a mai fost locuită de Eugenia Dimitriu, verişoara compozitorului  rând pe rând depozit de cartofi, de cereale, ca mai apoi după 1990 să fie abandonată d-ea binelea de familia care o cumpărase deja la a treia mână de la o moştenitoare a familie Enescu.
Construită în stil ţărănesc, dar cu o distincţie aparte, căsuţa unde Enescu ar fi compus una dintre  bijuteriile sale muzicale, ”Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră op.8  s-a înclinat în faţa timpului şi a indiferenţei. Acoperişul s-a prăbuşit în partea din faţă a clădirii, cerdacul s-a surpat, la fel şi o parte din beci. Interiorul era de-a dreptul răvăşit, pianul unde cânta Enescu nici nu mai există pereţii stau să se crape. Casa părea condamnată, şefii primăriei din Mihăileni susţin că că arhitecţii pe care i-au consultat i-au mai prezis sumbru casei lui Enescu, doar un an de viaţă.
Casa lui Enescu salvată de un grup de voluntari
A venit însă şi salvarea. În urma campaniei de informare şi conştientizare derulată de cunoscuta pianistă Raluca Ştirbăţ, a venit şi salvarea acestei monument istoric. Ordinul Arhitecţilor din România şi Fundaţiei Pro Patrimonio au găsit o mână de voluntari, arhitecţi, muncitori, studenţi la arhitectură care au lucrat voluntar la acestă casă. Totodată au fost deschise două conturi de donaţie: unul de Societatea Internaţională Enescu din Viena împreuna cu Revista Timpul din Iaşi, unde s-au strâns 1800 de euro şi un al doilea cont deschis de Organizaţia Arhitecţilor din România unde au fost viraţi până la 1 august 16.200 de lei.  Cu aceşti bani a fost consolidată clădirea.
Din lipsa de fonduri deocamdată nu este posibilă reabilitarea acestui obiectiv, dar spun arhitecţii voluntari de la casa lui Enescu de la Mihăileni prioritatea ”0” a fost salvarea de la prăbuşire a imobilului. Au fost derulate lucrări de consolidare, dirijate de preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Sturdza.

Lucrurile stau altfel decât în poemul lui Goethe, publicat în 1797. Mi-a fost dat să înţeleg asta în duminica de 10 a lui august, când, la Mihăileni, în bătătura casei ce i-a aparţinut mamei lui George Enescu, i-am întâlnit.Ghemuită de povara timpului şi de dezinteresul celor care-ar fi trebuit să-i păstorească buna păstrare, casa părea cu mult mai mare având atâţia oameni împrejurul ei, după cum avea să-mi spună, cu o undă de bucurie în glas, pianista Raluca Ştirbăţ, „sufletul” campaniei de salvare a acestui imobil pe care suntem obligaţi să-l reintroducem în circuitul cultural. Între toţi oamenii aceia, veniţi de prin toate părţile Moldovei, în cadrul unui eveniment organizat de Ordinul Arhitecţilor din România, i-am văzut şi am putut să-i ascult pe cei pe care-i numesc „ucenicii vrăjitori” din Mihăileni.

”Pentru punerea în siguranţă a casei s-au realizat sprijiniri interioare şi exterioare la pereţii din piatră ai beciului, a grinzilor planşeului peste parter şi a şarpantei. Pe faţada principală infiltraţiile de apă au produs prăbuşirea parţială a pereţilor beciului antrenând şi structura pridvorului din faţă. Astfel talpa pridvorului a fost sprijinită, iar peste zona surpată s-a extins acoperişul cu o streaşină pentru a opri pătrunderea apelor şi zăpezii. Întregul acoperiş a fost învelit cu folie tip poliplan (bannere reciclate primite ca donaţie), prinsă cu şipci şi cuie.De jur împrejurul casei s-a realizat un şanţ taluzat, la o distanţă de 3m, care colectează apele de ploaie şi le îndepărtează de fundaţiile casei.. Studenţii arhitecţi voluntari – coordonaţi de Fundaţia Pro Patrimonio – au redactat releveul complet al casei şi al fântânii care sunt necesare pentru proiectul ulterior de restaurare. De asemenea au studiat, inventariat şi detaliat elementele de tâmplărie pentru a permite recondiţionarea lor ulterioară şi au redactat releveul sobelor necesar pentru reparaţia lor.”, precizează Şerban Sturdza.
Din echipa care a realizat şi coordonat aceste lucrări fac parte arhitectul Lucian Rădulescu şi 11 studenţi la arhitectură de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu” din Bucureşti şi de la Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iaşi.  Cei care s-au implicat în acest proiect de voluntariat recunosc că sunt norocoşi că au reuşit să se înţeleagă cu proprietarii casei familia Constantin care le-a permis să desfăşoare lucrările.
Totodată aceştia au beneficiat şi de sprijinul administraţiei locale, primarul din Mihăileni Ioan Barbacariu care a eliberat imediat autorizaţia de construcţie şi a oferit masă şi transport gratuit voluntarilor. La lucrări au participat şi o firmă de construcţii, tot pe bază de voluntariat cu materiale şi câţiva meşteri. Ordinul Arhitecţilor împreună cu Raluca Ştirbăţ au deschis şi o campanie de colectare de fonduri pentru reabilitarea casei şi continuarea lucrărilor. Deocamdată nu se pune problema cumpărării casei, scopul fiind restaurarea acesteia.
Promisiuni în vânt. Autorităţile judeţene nu au ridicat un deget
Deşi au promis la începutul acestui an că vor cumpăra casa de la proprietari şi vor da fonduri pentru restaurarea acesteia, şefii de la Consiliul Judeţean nu au mişcat nici măcar un deget. ” Vrem să achiziţionăm casa respectivă ca să o refacem. George Enescu a stat şi vreau ca să o băgăm în circuitul turistic”, declara preşedintele Consiliului Judeţean Florin Ţurcanu la începutul acestui an. Mai mult decât atât, autorităţile judeţene au evitat să mai discute despre această casă.
În casa de la Mihăileni a preotului Ioan Cosmovici, bunicul după mamă al lui George Enescu, compozitorul şi-a petrecut o bună parte a copilăriei, după divorţul părinţilor din 1890. Aici localnicii spun că ar fi învăţat să cânte de la lăutarii satului şi tot aici la căpătâiul mamei sale bolnave în 1901, ar fi compus şi ”Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră op.8”. Mai târziu Enescu va vizita mereu Mihăileniul şi va concerta în garnizoana de la marginea oraşului, unde era sala de bal.
SURSA : http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/casa-lui-enescu-mih-ileni-salvat-n-ultimul-moment-un-grup-arhitec-i