Home / Ştiri / Asa DA - Asa NU / Noua politică de evaluare a proiectelor în sesiunea de finanţare iniţiată de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.
http://www.dprp.gov.ro/

Noua politică de evaluare a proiectelor în sesiunea de finanţare iniţiată de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni  din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a anunţat pe 7 septembrie rezultatele  finale ale sesiuniii de finanţare din luna august 2015. Vă reamintim faptul că Departamentul a organizat o nouă sesiune de finanţare pentru românii din diasporă,  în aşa fel, proiectele care au fost respinse în prima sesiune aveau şanse reale să obţină un punctaj pozitiv de calificare în sesiunea din luna august.

Conform rezultatelor apărute pe pagina oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, au fost aprobate 22 de proiecte şi respinse 144, dintre acestea 41 de cereri nu au fost admise în etapa de evaluare şi selectare, fiind declarate neeligibile.

Austria a depus 5 proiecte, însă acestea nu au acumulat punctele necesare pentru a fi aprobate, astfel au fost acceptate proiecte care îi vizează pe românii din Diaspora istorică în mod special.

Republica Moldova a obţinut finanţare pentru două proiecte: AO OWH TV Studio „ Identitate românească“ a primit 15. mii de lei obţinând 29.66  de puncte,  Asociaţia obştească Centrul european de formare şi informare a primit   37 de mii de lei pentru proiectul „ Universităţile tinerilor din Bălţi“.

Comunitatea românilor din Ucraina a înaintat mai multe proiecte, 5 dintre ele fiind aprobate:  Parohia Ortodoxă  Sf. Parascheva din Priozornoe  pentru  proiectul „ Centrul cultural/spiritual al etnicilor români din sudul Basarabiei“ a primit 50. de mii de lei ,  Biserica Sf. Mina din Priscăreni pentru proiectul „ Ajutor pentru pictura bisericii Sf. Mina din Prisăcăreni“  a  fost ajutată cu 30 de mii de lei.  Asociaţia Naţional-culturală  a românilor din regiunea Odesa Basarabia a obţinut 27 de puncte şi 35 de mii de lei pentru organizarea memorial-culturală a Bătăliei de la Catlabuga la cei 530 de ani.  Aceeaşi asociaţie a primit 45 de mii de lei pentru dotarea cu echipament de sonorizare a ansamblului folcloric Dor basarabean.  Organizaţia publică regională Cernăuţi Societatea jurnaliştilor români independenţi din regiunea Cernăuţi a primit 9.755 de lei pentru dotarea tehnică a Organizaţiei publice regionale Cernăuţi Societatea jurnaliştilor români independenţi.

Trebuie amintit faptul că românii din Ucraina şi cei din Rep. Moldova întâmpină în  perioada actuală mari probleme . La Chişinău se desfăşoară demonstraţii masive pe fondul nemulţumirilor create de politicienii moldoveni, iar românii din Ucraina sunt prinşi în conflictul ucraineano-rus . În acest sens, atenţia spre Diaspora istorică a Departamentului este justificată, orice stat are ca obiectiv major  protejarea intereselor cetatenilor sai aflaţi în zonele de conflict.

Comunitatea românilor din Ungaria a fost poate cel mai bine finanţată , Editura NOI,  editură de presă şi carte românească a primit 100 de mii de lei pentru  Finanţarea parţială a publicaţiei Foaia românească.  O altă asociaţie din Ungaria, Uniunea culturală a românilor din Ungaria a obţinut 94. 475 de mii de lei pentru proiectul- Publicaţii culturale româneşti în Ungaria.

Au avut prioritate alte trei proiecte ale românilor din Diaspora istorică: Iniţiava românilor din Serbia, Centrul Cultural românesc pentru instituţiile democratice şi drepturile omului şi Centrul cultural Infinitum au primit 44 de mii, 17 mii şi respectiv 4.500 de lei pentru proiecte de susţinere a educaţiei şi a culturii  româneşti.

În Diaspora Nouă  au fost acceptate 6 proiecte:  două în Canada, unul în Franţa, un proiect în Grecia, unul în Israel, un singur proiect aprobat în Italia şi un proiect în Noua Zeelandă.

Se poate remarca faptul că Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de pretutindeni a aprobat proiecte care sunt importante pentru românii din zonele amintite, dar au trecut cu vederea proiecte unice în istoria Departamentul prin impactul pe  l-ar fi  avut pe termen lung în  comunitatea românească din noua diasporă.

Un astfel de proiect este „ Merele de aur- din bogăţia folclorului cult românesc, spectacol“  şi „ Merele de aur- din bogăţia foclorului cult românesc -film“  depus de Asociaţia pentru promovarea Dezvoltării şi Mijlocirii Filmului şi Comunicaţiilor  Media( IFMCC).

Acest proiect îşi propunea să prezinte copiilor români din Austria un spectacol unic în patrimoniul cultural mondial, basmul  „ Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă  fără de moarte“ .

Copiii români din Austria ar fi avut prilejul să intre în fascinanta lume a basmului  cult românesc , spectacolul având un decor special: un film care să aducă în faţa micului spectator- locuri memorabile ale României, respectând traseul efectuat de personajul central al basmului, Făt-Frumos.

Proiectul a fost respins. Motivele sunt de această dată greu de înţeles, mai ales că beneficiarii lui erau copiii românilor stabiliţi din diferite motive în Austria.

Un simplu exerciţiu de imaginaţie ne trimite în următoarea situaţie:  Departamentul finanţează proiecte care susţin identitatea românească ( cursuri de limbă română, literatură, creaţie, dans, muzică folclorică) şi  nu acceptă un proiect care promovează un demers unic în istoria Departamentului- Basmul românesc sub forma unui spectacol  cu proiecţii multimedia adresat copiilor. Aceste proiecţii urmau a prezenta  cele mai frumoase locuri istorice şi culturale ale României, precum şi peisaje unice ale spaţiului carpato- danubiano-pontic.  Copiii românilor care nu sunt familiarizaţi cu frumuseţile României ar fi avut posibilitatea să îşi însuşească un limbaj de gândire specific românească şi să afle lucruri inedite despre locurile încântătoare ale României.

Rămâne un singur lucru de făcut , să le spunem poveşti copiilor acasă şi să ne consolăm cu ideea, că poate într-un viitor apropiat  România îşi va aminti de copiii românilor stabiliţi în afara graniţelor ţării.

Autor : Anna Ciorba