Home / Ştiri / Diaspora / INTERVIU. Ministrul Dan Stoenescu: Un fond de investiții pentru diaspora ar permite întoarcerea românilor acasă !
Captura : www.romanialibera.ro

INTERVIU. Ministrul Dan Stoenescu: Un fond de investiții pentru diaspora ar permite întoarcerea românilor acasă !

Dan Stoenescu, ministrul care va coordona relația cu românii din străinătate, nu crede într-o repatriere masivă a celor care trăiesc dincolo de frontiere. Totuși, aceștia ar putea fi atrași în proiecte de afaceri derulate în România, prin crearea unui fond de investiții pentru diaspora și prin facilitarea accesului la fondurile europene.

Mandatul de ministru delegat al lui Dan Stoenescu în fruntea Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) este complicat nu doar pentru că trebuie să se descurce cu un buget extrem de limitat, de numai 10 milioane de lei, ci și pentru că a preluat o “grea moștenire”. În Occident nu există școli bilingve cu predare și în limba română, astfel că, în Spania, procentul copiilor care studiază limba și civilizația românească este de sub 10%. În plus, numai 30% din cetățenii Republicii Moldova au acces la postul public de televiziune de la București. Dan Stoenescu a explicat pentru „România liberă“ modul în care crede că trebuie sprijinită fiecare comunitate românească din diaspora pentru ca membrii ei să nu își uite limba, cultura sau tradițiile.

Care sunt prioritățile mandatului dumneavoastră?

D.S.: Mandatul este unul scurt, de aceea avem nevoie de eficiență, priorități clare și planificare. Obiectivele sunt compatibile cu nevoile comunităților din diaspora și cu posibilitățile reale de care dispune statul român. Liniile directoare sunt două. Ele vizează, pe de o parte, relațiile cu comunitățile românești istorice aflate în spațiul etnogenezei noastre, și mă refer la românii care trăiesc în statele vecine și în Balcani. A doua linie directoare este dată de relația cu românii aflați în Occident. În acest caz, vorbim de o diasporă veche, dar și de o diasporă recentă, care are nevoi complexe și căreia trebuie să îi oferim atenție. Activitatea „Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni” trebuie să fie una transparentă, dat fiind că finanțăm proiecte derulate în diaspora. Doresc să institui o transparență a execuției bugetare astfel încât cetățenii să știe cum sunt cheltuite aceste fonduri nerambursabile. În acest context, vom crea un nou ghid de finanțare și o platformă online unde mediul asociativ românesc va putea aplica pentru finanțările nerambursabile și își va putea depune proiectele.

Există proiecte comune cu ­Republica Moldova?

D.S.: Sigur. Unul se referă la spațiul comunicațional comun România-Republica Moldova. Am constatat că există o nevoie de comunicare în spațiul audio-vizual. Dorim să rupem barierele comunicaționale între două state care vorbesc limba română. Acest lucru se poate face prin liberalizarea accesului, în Republica Moldova, la posturile de televiziune și de radio din România, dar și invers. Ultimul acord interguvernamental a făcut ca TVR să poată fi recepționată, din nou, în 30% din casele din Republica Moldova. Tot prin acordul interguvernamental, România se obligă să introducă în regim must-carry postul național din Republica Moldova, lucru care se va întâmpla la începutul anului viitor. Vrem să îi încurajăm pe radiodifuzorii autohtoni, oferindu-le diferite facilități, să își extindă aria de acoperire în Republica Moldova. În acest fel, s-ar putea crea și o piață de publicitate comună, aspect care ar fi în beneficiul ambelor state.

Veți aduce elemente noi în relația cu românii din ­Republica Moldova?

D.S.: Relația cu Republica Moldova joacă un rol primordial în structura politicii noastre externe. Sprijinul nostru pentru integrarea europeană a Republicii Moldova va continua. În afara creării unui spațiu comunicațional comun, sprijinim eforturile societății civile de dincolo de Prut de păstrare a identității. Anul trecut am deschis un centru de informare la Comrat, în Găgăuzia, parte autonomă din Republica Moldova. În acest an, vom deschide alt centru în cadrul Universității Alecu Russo din Bălți. Programele de pregătire pentru jurnaliști din Republica Moldova vor continua, ca și sprijinul financiar pentru biserici. Sprijinul nostru vizează toți românii din Republica Moldova, deci și pe cei din Transnistria, unde avem o problemă gravă legată de școlile românești. Am avut o întâlnire, în acest sens, cu reprezentanții profesorilor din Transnistria. Dorim să continuăm sprijinul pe care statul român, de ani de zile, îl acordă școlilor românești și păstrării limbii acolo unde este în ­pericol.

Este o prioritate reîntoarcerea românilor acasă?

D.S.: Sunt conștient că nu mulți au această dorință. Nu avem date concrete, dar cercetările sociologice arată că, mai degrabă, mulți sunt interesați să dezvolte afaceri în România. Noi suntem obligați să le oferim aceste oportunități de afaceri pentru a veni în România și pentru a investi. Există inițiativa creării unor rețele profesionale și aici mizăm pe un element important: transferul de know-how. Există mulți români în străinătate, de la fermieri la cercetători care au căpătat o anumită expertiză în străinătate în domeniul lor de activitate. E în interesul nostru să îi aducem acasă pentru a împărtăși această expertiză celor de aici și pentru a colabora cu cei de acasă. Orice proiect pe care îl dezvoltăm în diaspora trebuie să fie pe termen mediu și lung.

Ar exista și un beneficiu ­economic?

D.S.: Desigur. Pentru că trebuie să ne gândim și la dezvoltarea economică a comunităților românești la nivelul întregii diaspore. Vă dau exemple concrete. Se poate crea un fond de investiții pntru diaspora astfel încât statul român să vină cu o parte din bani, cealaltă parte urmând să fie acoperită de cei din diaspora care vor să se întoarcă sau să investească acasă. Departamentul de Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni nu este o instituție financiară. Noi doar transmitem ministerelor de resort nevoile românilor și încercăm să găsim, împreună cu alte instituții, un răspuns la nevoile românilor din diaspora. De aceea, problema acestui fond de investiții este în dezbatere, iar la finalizarea discuțiilor vom face un anunț public. Apoi, foarte puțini români din diaspora știu că pot dezvolta afaceri accesând fonduri europene. În acest sens, vom organiza sesiuni de informare în acele comunități din străinătate unde trăiesc români și vom transmite informații prin intermediul unei platforme online despre modul în care se pot obține fonduri europene.

Ce se poate face pentru copiii din Italia și din Spania?

D.S.: Este obligația noastră morală de a-i sprijini pe copiii românilor din Italia, Spania și în general din diaspora pentru a-și păstra identitatea românească. Ei sunt bine integrați în societățile gazdă. Statul român susține predarea cursurilor de limbă, cultură și civilizație românească în școlile din Spania, Italia, Grecia, Belgia într-un demers ce vizează păstrarea identității naționale. E vorba de cursuri opționale care se fac în afara programului școlar. Nu sunt destule astfel de școli, dar există o implicare destul de mare. În Spania, unde am lucrat în calitate de diplomat la Ambasada României de la Madrid, există peste 360 de școli în cadrul cărora 7.500 de copii români studiază limba, cultura și civilizația românească. Este un procent destul de mic pentru că la nivelul Regatului Spaniei avem 100.000 de copii de vârstă școlară. Noi urmărim ca, în colaborare cu partenerii din statele membre ale UE, să integrăm aceste cursuri în ­curricula opțională. Astfel, orice copil va putea urma, la cerere, cursurile de limbă, cultură și civilizație românească și va putea fi notat. Aceste cursuri ar avea, în acest fel, același statut ca și cursurile opționale de informatică, teatru sau muzică. De asemenea, oferim sprijin școlilor parohiale din diaspora deoarece Biserica are un rol important în menținerea identității naționale și a coeziunii comunității. Dar așa cum v-am spus, intenția noastră este să avem un dialog cu ­statele gazdă, astfel încât aceste cursuri de limbă și civilizație românească să fie consolidate prin introducerea lor în programa oficială a statului respectiv, astfel încât copiii români să poată învăța limba română pe termen lung. Educația este primordială în menținerea identității românești. Este important că statul român acordă burse pentru copiii din diaspora și astfel îi impulsionăm să mențină o legătură mai strânsă cu țara. Mai există și programul guvernamental de tabere ARC în cadru căruia, în fiecare an, peste 2.000 de etnici români din diaspora vin în România să cunoască țara mai îndeaproape.

Ar putea exista școli bilingve?

D.S.: Eu sunt primul care aș susține o astfel de ințiativă. Există licee bilingve italiene și spaniole în România și nu văd de ce nu ar exista și astfel de licee bilingve la Madrid sau Roma. În acest sens, demersurile trebuie făcute în colaborare cu statele gazdă. E obligatoriu să avem o relație deschisă și, în funcție de necesitățile din fiecare comunitate, vom analiza, pe viitor, această posibilitate a școlilor bilingve. La ora actuală nu avem nimic concret. Bugetul Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni este de aproxiamativ de 10 milioane de lei, foarte puțin pentru nevoile mari ale comunităților din diaspora. De aceea, putem sprijini doar 11% din cererile de finanțare venite de la mediul asociativ românesc din străinătate.

Ce fel de proiecte finanțați?

D.S.: Sprijinim proiectele legate de limba română, de spiritualitate, refacerea unor biserici monumente arhitecturale ale unor comunități din străinătate, dar și concerte, expoziții, festivaluri ale românilor de peste hotare, organizăm tabere culturale.

Se va aplica cu succes votul din diaspora?

D.S.: Un prim pas pentru soluționarea disfuncționali­tăților a fost deja făcut prin adoptarea „Legii votului prin corespondență”. Este o lege care creează premisele respectării dreptului la vot pentru toți românii, indiferent unde s-ar afla. Ea a venit la momentul oportun și certifică interesul românilor de peste hotare pentru viața politică din România. Informarea din timp a românilor de peste hotare asupra acestei noi modalități de vot este foarte importantă și pentru a evita situațiile din 2014. Departamentul Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni nu se ocupă de organizarea secțiilor de votare, doar sprijină informarea cetățenilor din străinătate. Să nu uităm că procentul de participare la vot al spaniolilor din afara granițelor este de 40%. Datoria noastră este să îi informăm și să îi încurajăm pe români să își exercite un drept constituțional.

Există foarte mulți cercetători și profesori universitari în ­Occident. Îi aveți în vedere?

D.S.: Lucrăm la proiecte prin care cercetătorii români sunt încurajați să comunice între ei. Un exemplu concret este proiectul „Diaspora 2016”, realizat în colaborare cu UEFSCDI și Universitatea de Vest din Timișoara. În aprilie, vom organiza prima conferință a cercetătorilor români din diaspora. Avem o comunicare cu toate ministerele, nu doar cu Ministerul Educației, dar și cu cel al Culturii, ori cu Ministerul Dezvoltării Regionale sau Ministerul Afacerilor Externe. În acest sens am instituit un Consiliu consultativ interministerial sub coordonarea mea prin intermediul căruia ne întâlnim cu instituții ale statului cu atribuții și interes pe tema diasporei pentru a discuta strategiile cele mai pertinente. Diaspora este o parte integrantă a națiunii române. Ea strânge energiile românilor de pretutindeni care pot ajuta la dezvoltarea României. Noi, ca stat, avem obligația de a aduna aceste energii pentru ca românii să aibă o viață mai bună atât în țară, dar și în străinătate. Românii diaspora sunt cetățeni cu drepturi depline ai României indiferent unde trăiesc.

Prezentare

Un CV impresionant

Dan Stoenescu a absolvit în 2003 Austin College din Texas, Statele Unite ale Americii, cu o diplomă de licență în Studii Internaționale, iar în 2005 a obținut o diplomă de master în Globalizare și Dezvoltare de la Universitatea Warwick, Marea Britanie. A lucrat în calitate de diplomat la Madrid și Beirut și a fost președinte al EUNIC (European Union National Institutes for Culture) în Liban pentru două mandate consecutive ca reprezentant al Institutului Cultural Român. A predat cursuri la Universitatea din București și la Institutul Diplomatic Român.