Home / Emisiuni / Reflektor / FAȚA ÎNTUNECATĂ A DNA: INCOMPETENȚA, CORUPȚIA ȘI IMORALITATEA UNOR PROCURORI ANTICORUPȚIE (I)
FOTO : Marian Valer http://www.machiavelli.ro/

FAȚA ÎNTUNECATĂ A DNA: INCOMPETENȚA, CORUPȚIA ȘI IMORALITATEA UNOR PROCURORI ANTICORUPȚIE (I)

Senator: Valer Marian
Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare                                                                  
Colegiul electoral: nr.                                                                                                          
Grupul parlamentar:  independent     
Ṣedinƫa Senatului  din: 08.06.2016
 
                                                    DECLARAŢIE POLITICӐ
 
Titlu: FAȚA ÎNTUNECATĂ A DNA: INCOMPETENȚA, CORUPȚIA ȘI IMORALITATEA UNOR PROCURORI ANTICORUPȚIE (I)
 
• Proba incompetenței: 60% condamnări cu suspendare + 10-12% achitări = 70-72% rebuturi profesionale   Procurori și polițiști corupți la cele mai înalte nivele ale DNA Procurori anticorupție arestați pentru fapte de corupție Procurori anticorupție anchetați pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore  Cum a șantajat SRI un fost procuror șef din DNA care a întreținut relații adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort • Cum a fost șantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relații homosexuale • Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese  politice și economice locale • Se amestecă binomul SRI-DNA în viața politică din România și urmărește controlul Parlamentului, Guvernului și Justiției? • Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc și favorizează capitalul strain? • A ajuns binomul SRI–DNA sub comandă străină? • Necesitatea și urgența unui audit asupra activității DNA • Lupta anticorupție trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată și eficientă, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente și concludente și, bineînțeles, pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale •
            Într-unul din ultimele sale interviuri, care au devenit tot mai frecvente în ultimii ani, fapt pentru care a început să fie comparată cu un star rock, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna doctor a națiunii Laura Codruța Kovesi, le-a reproșat judecătorilor din România că în peste 60% din dosarele DNA au pronunțat hotărâri definitive de condamnare la închisoare cu suspendare condiționată. Se vede încă o dată că doamna doctor Kovesi acceptă cu greu prescripția constituțională că justiția se înfăptuiește în țara noastră prin instanțele de judecată, nu prin binomul SRI-DNA. Dar ce se vede cel mai clar este calitatea slabă, precară a dosarelor instrumentate de DNA. Aplicarea de către instanțele de judecată a unor pedepse cu suspendare condiționată în cazul a aproape 2/3 din inculpații trimiși în judecată de DNA indică, pe de o parte, că DNA nu s-a concentrat pe marea corupție, ci pe cazuri mărunte, având ca obiect infracțiuni conexe faptelor de corupție, supralicitând dispozițiile lacunare ale Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, iar, pe de altă parte, lipsa de profesionalism, incompetența unor procurori anticorupție. Procentul mare de suspendări condiționate nu se datorează indulgenței judecătorilor față de inculpații trimiși în judecată, ci indulgenței față de DNA. Dacă unii judecători n-ar fi fost timorați de DNA și SRI, probabil că numărul suspendărilor condiționate ar fi fost și mai mare ori că în multe cauze s-ar fi pronunțat achitări în loc de suspendări.
            În România a fost înregistrat în ultimii ani și cel mai mare procent de achitări în dosarele trimise în instanțe de DNA. Procentul de achitări în dosarele DNA a ajuns la 10-12%, cu mult peste media europeană în cazul dosarelor de corupție, care este în jur de 6%. Procentul de achitări înregistrate de DNA depășește substanțial, chiar exponențial, procentul de achitări înregistrate de celelalte unități de parchet din România, care a fost de 1%. Majoritatea achitărilor în dosarele DNA au fost pronunțate pentru că fapta nu exista sau nu era probată ori nu era prevăzută de legea penală.
            Însumând 60% suspendări condiționate cu 10-12% achitări, rezultă un procent de rebut profesional al DNA de 70-72%. Adică aproape 3 din 4 dosare trimise în instanțe de DNA ridică mari semne de întrebare. Este o situație fără precedent, în Europa cel puțin. Un nivel atât de ridicat de rebut profesional impune de urgență un audit al Ministerului Justiției și al Comisiei Europene asupra activității DNA. De la înființare (2003) și până în prezent asupra activității DNA a fost efectuat un singur audit, care a fost comandat de ex-ministrul de justiție Monica Macovei, a fost realizat, cu finanțare europeană, de Freedom House, organizație condusă de prietena sa Cristina Guseth, și a vizat perioada în care instituția a purtat denumirea Parchetul Național Anticorupție. Fondurile și încrederea investite în DNA trebuie confirmate prin parametri profesionali, nu prin comunicate pompieristice  și prin spectacole mediatice de genul „pâine și circ”.
            Simptomatic este faptul că în primele luni ale acestui an a fost înregistrată o explozie de achitări în dosare răsunătoare ale DNA. Au fost achitați 46 de inculpați în dosarul privind referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu din iulie 2012, dosar care a fost instrumentat de procurorul Lucian Papici, șeful Secției de combaterea corupției din DNA, și în care trimiterea în judecată a fost avizată de procurorul șef Laura Codruța Kovesi. Au fost achitați toți cei 39 de inculpați trimiși în judecată în dosarul fostului secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, Laurențiu Mironescu, care a fost arestat timp de 30 de zile. Au fost achitați toți cei 21 de inculpați arestați și trimiși în judecată în dosarul vameșilor și polițiștilor de frontieră de la Aeroportul Otopeni. Au fost achitați toți cei 19 inculpați din dosarul fostului primar al municipiului Reghin, Andras Nagy. Au fost achitați politicieni și judecători trimiși în judecată pentru presupuse fapte de corupție, dintre care unii au trebuit să suporte spectacolul înjositor al cătușelor. Exemplificăm în acest sens cu fostul senator PNL și președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Radu Rușanu, care a fost arestat preventiv și cu senatorul PDL Mircea Banias, față de care DNA a luat măsura obligării de a nu părăsi țara. O achitare răsunătoare pentru DNA este cea a președintelui Consiliului Judeațean Vrancea, Marian Oprișan, trimis în judecată cu un deceniu în urmă, după ce în cursul judecății procurorii anticorupție au exercitat presiuni asupra unor experți și a unor judecători pentru a obține condamnarea politicianului PSD.
            Alegerea la scrutinul din 5 iunie, cu majorități absolute cuprinse între 50 – 70% , a mai multor candidați care au fost condamnați definitiv pentru fapte de corupție (Mircea Gutău la Râmnicu Vâlcea) sau au fost recent arestați și trimiși în judecată (Cătălin Cherecheș la Baia Mare) ori au fost reținuți și inculpați (Olguța Vasilescu la Craiova) sau trimiși în judecată (Dorin Florea la Târgu Mureș, George Scripcaru la Brașov, Nicolae Bădălău la Giurgiu) denotă o schimbare de percepție a opiniei publice asupra activității DNA și o decredibilizare a acestei instituții. În ultimele luni a fost vizibilă și o abordare mai critică, mai reticentă a acțiunilor DNA de către majoritatea mass-media din România, inclusiv de către ziare și televiziuni care ani la rând au manifestat obediență față de binomul SRI-DNA. Evoluția unor dosare foarte importante ca Microsoft, EADS, Transgaz sau Hexi-Pharma au creat serioase îndoieli asupra scopurilor și capabilităților DNA.
            Cu toate acestea, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, s-a lăudat presei străine relativ recent că DNA se bucură de încrederea a 66% dintre români. Doamna doctor Kovesi ar trebui să țină cont că încrederea populară, așa cum s-a dovedit de multe ori în istorie, este foarte volatilă. N-ar strica să mediteze în acest sens la evoluția și soarta celebrului procuror Antoine Fouquier-Tinville, acuzatorul public al Tribunalului revolutionar care a funcționat în Paris în timpul Marii Terori din perioada Revoluției Franceze. În perioada Marii Terori (1793-1794), care a fost instaurată de Comitetul de Salvare Publică condus de liderul iacobin Maximilien Robespierre (poreclit „Incoruptibilul”) și în care au fost condamnați și ghilotinați, rând pe rând, regaliști, începând cu regina Maria Antoaneta, girondini (22 de deputați), iacobini moderați, în frunte cu Georges Danton și Camille Desmoulines, și apoi iacobini radicali, în frunte cu Robespierre și Saint Just, în numele salvării Franței și al combaterii corupției, procurorul Fouquier-Tinville și călăul Sanson au avut cea mai mare popularitate în rândul francezilor. Dar, la un moment dat, după decimarea tuturor facțiunilor politice, Convenția Națională (Parlamentul francez) a decis reorganizarea Tribunalului revoluționar și arestarea procurorului Fouquier-Tinville și a principalilor săi colaboratori. Ironia sorții a făcut ca atotputernicul și popularul acuzator public să fie ultimul ghilotinat al fazei radicale a Revoluției Franceze.
 
   
Senator                                                                        
Valer Marian