Home / Ştiri / Diaspora / Domnule Preşedinte, ce facem cu ROMÂNII stabiliţi în zonele de conflict?

Domnule Preşedinte, ce facem cu ROMÂNII stabiliţi în zonele de conflict?

Pe 23 septembrie 2015 în cadrul unei conferinţe de presă susţinută de  Klaus Iohanis, românii au aflat lucruri importante din agenda şefului statului.

Domnule Preşedinte, ce facem cu ROMÂNII stabiliţi în zonele de conflict?

FOTO : https://www.youtube.com/watch?v=4UEc7GXYtuk

Astfel, acesta a anunţat că în cursul aceleaşi zile va participa la Şedinţa Extraodinară şi Informală a Consiliului European  împreună cu alţi şefi de stat ai Uniunii Europene pentru a discuta o abordare generală a crizei refugiaților și a necesităţii instituirii unei politici europene credibile în domeniul migrației.  A doua temă a conferinţei de presă era Consiliul JAI( Consiliul de Justiţie a UE) care s-a încheiat pe 22 septembrie, care a stabilit cotele obligatorii de refugiaţi pe care trebuie să îi primească fiecare stat membru UE.  JAI a stabilit că  România trebuie să primească 4.837  de persoane .

A treia temă a Conferinţei de presă era legată de participarea preşedintelui la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite , ONU sărbătorind în acest an 70 de ani de la înfiinţare, de altfel România marchează 60 de ani de aderare la  ONU.

Conferinţa susţinută de preşedintele Iohannis a fost extrem de concisă şi a pus opinia publică în faţa unor  probleme  delicate pentru societatea românească:

Îşi mai doreşte România să intre în spaţiul Schengen? Va intenţiona România să conteste decizia Uniunii privind cotele obligatorii? Care sunt criteriile de selecţie a imigranţilor în condiţiile în care Germania îşi doreşte refugiaţi bine ” şcoliţi” pe care să îi poată integra mai uşor? Cum va reuşi România să integreze refugiaţii când numărul acestora a crescut? Se vor construi noi tabere pentru refugiaţi? Întrebările au fost diverse, iar preşedintele a răspuns cu mult tact jurnaştilor.  Ce s-a întâmplat mai departe?

Aflăm tot de la preşedintele Iohannis: România va aloca 300.000 de euro în următorii trei ani pentru Programul Alimentar privind ajutorarea refugiaților. Programul a fost discutat în cadrul Şedinţei Informale de la Bruxelles din 23 septembrie 2015; în acest sens a fost solicitată contribuţia fiecărui stat membru al Uniunii Europene în rezolvarea cât mai rapidă a crizei refugiaţilor.

Fiecare stat va contribui cu suport financiar în funcţie de realităţile economice ale ţării, România va plăti 300.000 de euro în următorii trei ani pentru Programul Alimentar Mondial, bani puţini pentru nivelul  ţării, dar mulţi raportată la problemele economice ale României.

Trebuie subliniat faptul că România va primi o cotă obligatorie de refugiaţi, Agenţia de presă Mediafax a menţionat că: “România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din cei 120.000 şi 2.362 din cei 40.000, adică un total de 4.837.”  

Totodată, Romania va primi 6000 de euro pentru fiecare refugiat, aceşti bani urmând să acopere costurile de cazare şi de masă. Banii ca banii,  vorba e că o mare parte din români trăiesc cu un salariu minim pe economie de 1.050 de lei brut (avocatnet.ro) . Pe urmă, România ar trebui să acorde o atenţie din ce în ce mai sporită românilor din afara graniţelor aflaţi în zonele de conflict, facem referire la românii din Ucraina care sunt prinşi pe nedrept într-un război ce nu le aparţine: conflictul ruso-ucrainean din Estul Urainei.

Românii din Ucraina sunt cel de-al treilea grup etnic ( după ucraineni şi ruşi), numărând 409.608 de persoane( wikipedia), dintre aceştia 258.619 s-au declarat moldoveni, iar 150.000-români, potrivit recensamantului din 2001. 44, 38% dintre aceştia locuiesc în Cernăuţi, 30, 22 % locuiesc în Odessa, în Transcarpatia românii numără 7 .85%, în Mikolaiv şi Kirovohrad 3, 21% şi respectiv 2.02%.

Românii au fost separaţi de Regatul Român în urma Dictatului sovietic din 28 iunie 1940, în acel an România a pierdut Basarabia, Ţinutul Herţa, Nordul Bucovinei, Cadrilaterul şi o parte a Transilvaniei. În urma celui de-al doilea război mondial România a obţinut Transilvania, problema Basarabiei şi a românilor din Bucovina  şi Herţa a rămas şi astăzi nesoluţionată, despre sudul Basarabiei e greu să mai amintim ceva.

Politica Uniunii Sovietice a fost extrem de dureroasă pentru românii rupţi de România, în 1940 s-a format Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, sudul Basarabiei este rupt şi oferit Republicii Ucrainene, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa ajung prin aceleaşi împrejurări în componenţa Ucrainei. Noua Republică Moldovenească avea graniţele actualei Rep.Moldova( cu Transnistria).

În perioada comunistă  moldovenii au fost deportaţi în Siberia şi exterminaţi din punct de vedere cultural şi lingvistic, după destrămarea URSS-ului, românii s-au trezit sub o nouă administraţie: moldovenească( Rep.Moldova independentă şi cu Transnistria în cârcă) , şi ucraineană( românii din Ucraina au suportat o politică drastică de ucrainizare din partea autorităţilor).

Astăzi problema românilor din Diaspora istorică este cu atât mai sensibilă şi mai dureroasă: până nu demult  era aproape imposibil să obţii cetăţenia română, românii din Rep.Moldova şi Ucraina suportau umilinţe mari în acest sens. De câţiva ani  basarabenii au umplut cozile la Consulatele României din Rep. Moldova  pentru a obţine cetăţenia, un drept de care au fost privaţi prin forţă în urma pactului Ribbentrop-Molotov.

Când au venit ruşii în ’40 nimeni nu i-a întrebat, când a plecat administraţia românească- românii rămaşi nu aveau forţă să opună rezistenţă în faţa ruşilor, au fost mânaţi de valul istoriei.. rămânând dezrădăcinaţi !

În conflictul din Ucraina şi-au pierdut viaţa circa 8.000 de oameni, vă amintim că acest conflict a izbucnit în aprilie 2014.

În contextul conflictului ucraineano-rus, politica externă a României ar trebui să fie îndreptată către românii care se află în pericol direct şi nu a refugiaţilor.

Să zicem că în cazuri de forţă majoră aceştia ar cere azil politic  României, este dreptul lor istoric de a fi protejaţi de România întrucât ei au fost privaţi de cetăţenie şi de ţară în urma raptului teritorial din 1940. Orice stat îşi protejează interesele şi cetăţenii  aflaţi în pericol, apoi este solidar cu celelalte state.

România este stat membru a Uniunii Europene din 2007 şi mebră  NATO din 2004, prin urmare statul român trebuie să îndeplinească cerinţele partenerilor săi în ceea ce priveşte poltica externă , dar are dreptul să refuze solicitările Uniunii dacă cetăţenii ei aflaţi în zonele de conflict  vor solicita ajutor şi azil.

Este deci imperios necesar ca România să îşi stabilească corect şi atent priorităţile în politica externă, atât în raport cu Uniunea Europeană, cât şi în dialogul  româno-ucrainean, în aşa fel încât  ROMÂNII să nu simtă că sunt daţi la o parte de Patria -Mamă.

 

citeşte şi  http://www.agerpres.ro/politica/2015/09/24/iohannis-romania-va-aloca-300-000-de-euro-in-urmatorii-trei-ani-pentru-programul-alimentar-privind-refugiatii-02-21-45

http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2015/09/23-statement-informal-meeting/

http://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/european-council/2015/09/23/

https://www.youtube.com/watch?v=IrbTQBrSsIU

 

Domnule Preşedinte, ce facem cu ROMÂNII stabiliţi în zonele de conflict?

FOTO : Anna Ciorba / Facebook.com

Autor : Anna Ciorba.

Diaspora TV