Home / Ştiri / Evenimente / COMUNICAT DE PRESĂ Sindromul “prinți și prințese” a luat amploare în România.

COMUNICAT DE PRESĂ Sindromul “prinți și prințese” a luat amploare în România.

Ce se întâmplă dacă ne apelăm copiii așa?

Apelative precum “prinț” sau “prințesă”, adresate copiilor încă de mici, le vor

construi acestora o percepție falsă despre realitatea înconjurătoare, iar în adolescență

sau maturitate vor dezvolta deviații comportamentale destul de serioase și nu se vor

putea adapta societății actuale, este de părere psihologul Iuliana Fűlaș.

Mai mult decât atât, spune specialistul, copiii care dezvoltă sindromul “prinți și prințese”

vor crede că lumea este un castel frumos, în care toți sunt slugi umile puse în slujba lor și vor

opune rezistență când vor primi o sarcină din partea părinților sau, mai târziu ,la locul de munca,

din partea șefului. Victimele acestui sindrom devin extrem de egoiște, nu vor împărți jucăriile cu

alți copii, nu vor spune vreodată “te rog”, “mulțumesc” și “iartă-mă” și nu vor învăța să iubească

sincer, crede psihologul Fűlaș.

“Sindromul prințesei – la fete și a prințului – la băieți, constituie un set de deviații

comportamentale, care de multe ori trec neobservate de părinți sau, mai rău, aceste atitudini

sunt alimentate de aceștia, prin repetări obsesive a acestor apelative sau cu permisivitate dusă

la extrem. Din dorința de a-i proteja și de a-i ajuta pe cei mici, atât părinții, cât și societatea

contribuie la apariția unor manifestări care le pot afecta viața de adult”, declară psihologul

Psiholog: Sindromul se poate naște și din mesajele subliminale ale poveștilor

aparent inocente din copilărie

De cele mai multe ori, consideră specialistul în psihologia copilului, aceste clișee sunt

preluate din cărțile de povești, desenele animate cu prinți și prințese, în care se subliniază

idealuri ireale. De asemenea, jucăriile – cum ar fi păpușile Barbie și Ken – sunt construite după

același principiu, dar și mulți factori de mediu, cum ar fi internetul, televizorul, smartphone-ul,

etc contribuie la dezvoltarea sindromului. “Acest sindrom este observabil începând cu vârsta de

2 ani, când fetele sau băieții încep să se costumeze în eroii de poveste și primesc mesaje

subliminale din diverse medii că aspectul fizic e tot ce contează. În perioada adolescenței, acest

sindrom devine din ce în ce mai evident, deoarece mulți tineri își centrează viața în jurul sinelui,

devin narcisiști, iar fenomenul selfie a contribuit la augmentarea narcisismului lor.  Acest

sindrom este însoțit de ridicarea pretențiilor sau cerințelor absurde, materialism susținut, emoții

extreme, auto-indulgență sau lipsa logicii, lipsa concentrării asupra problemelor sociale, lipsa

empatiei, lipsa dorinței de a prelua vreo responsabilitate, dorința de a reprezenta o autoritate și

un simț puternic de superioritate”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

Efectele puternice ale conștientizării sindromului

În momentul în care copiii sau tinerii conștientizează că lumea în care trăiesc nu este

deloc asemănătoare cu cea din povești, trăiesc adevărate drame interioare. “În perioada

adolescenței,  foștii copii tratați ca “prinți” și “prințese”, constată că societatea nu-i tratează ca

pe niște prinți și prințese, ba le cere chiar foarte multe, le impune reguli, iar atunci apar primele

probleme: comportamente delicvente, depresii, anxietăți, dezechilibre psihice etc”, spune

specialistul. Părinții contribuie în mod involuntar, printr-o afecțiune exagerată și dorință de a-și

proteja copiii de pericolele de orice natură, iar atunci când tinerii ajung la momentul

conștientizării sindromului, vor avea tendința de a da vina pe aceștia pentru că au fost mințiti cu

privire la mecanismele de funcționare a societății reale, continuă psihologul Fűlaș.

© Drepturile de autor  pentru conţinutul acestui document aparţin

agenţiei de relaţii publice PLUS COMMUNICATION. www.pluscommunication.eu

PLUS COMMUNICATION CONSULTING S.R.L.

Sediu social: mun. Constanța, str. Soveja nr. 114, bl. DR33, sc. B, et. 3, ap 30, camera 2

C.U.I.: 32827058; R.C.: J13/331/21.02.2014

Facebook: www.facebook.com/pluscommunication.constanta

E-mail: office@pluscommunication.eu

Website: www.pluscommunication.eu

Telefon: 0725.465.508

Cum să ne ferim copilul de sindromul “prinți și prințese”?

Psihologul Iuliana Fűlaș spune că există metode prin care ne putem preveni copiii să

dezvolte acest sindrom și să trăiască dezamăgiri pe parcurs. “Apelativele “prinț” sau “prințesă”

ar trebui să fie eliminate din vocabularul fiecărui părinte. Nu trebuie spuse nici măcar în glumă.

Încă de mici trebuie să-i învățăm că fericirea nu constă în a primi, ci în a oferi. Fericirea lor este

datoria lor, nu a părinților sau a celor din jur, este o condiție a împlinirii personale”, conchide

specialistul Iuliana Fűlaș.

Persoană de contact

Transmite,

Dr. Tănase Tasenţe

Director General

Plus Communication