Home / Emisiuni / Reflektor / De ce acoperă Ministerul Finanțelor, M. A. I. și Ministerul Justiției nerambursarea unui credit de peste 3 milioane de euro obținut de la CEC Bank de un fin al lui Vasile Blaga?
FOTO : Marian Valer http://www.machiavelli.ro/

De ce acoperă Ministerul Finanțelor, M. A. I. și Ministerul Justiției nerambursarea unui credit de peste 3 milioane de euro obținut de la CEC Bank de un fin al lui Vasile Blaga?

Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de televiziune Diaspora TV nu răspunde pentru ele.

Autor : Senator Valeriu Marian

 

O firmă deținută de un fin din Satu Mare al politicianului Vasile Blaga, care este cunoscut ca afacerist patentat cu statul, apropiat de lumea interlopă și cu antecedente penale, a obținut cu opt ani în urmă, în condiții dubioase, un credit de 3,2 milioane de euro de la CEC Bank. Din acei bani a fost cumpărat un hotel din Viena, care a fost vândut după câțiva ani, fără știința și consimțământul CEC Bank. Cu concursul unor șefi de la București, suma obținută din vânzarea hotelului nu a fost indisponibilizată în vedererea recuperării creditului, fiind deturnată în alte scopuri de către împrumutat. Firma împrumutată a intrat ulterior în faliment, fără să ramburseze cea mai mare parte a creditului.

Directorul Sucursalei CEC Bank Satu Mare a fost schimbat din funcție pentru că nu a realizat poprirea sumei încasate din vânzarea hotelului din Viena, după ce conducerea centrală a CEC Bank a solicitat sucursalei în scris, de mai multe ori, în perioada 2010-2011, să vireze sumele existente în contul firmei din Satu Mare în contul deschis la Unitatea Pilot Lipscani din București, la care era director o nepoată a președintelui CEC Bank. Un executor judecătoresc din Satu Mare care a încercat să execute prin poprire o parte din suma încasată din vânzarea hotelului în favoarea principalului garant al creditului, o firmă din Negrești Oaș, a fost hărțuit până la excludere din profesie de către șeful său ierarhic de la Oradea, un fost ofițer de securitate care se află în relații apropiate cu Vasile Blaga. Patronul firmei din Negrești Oaș care a asigurat principala garanție ipotecară (în valoare de 912.000 euro) a fost reținut de procurorii Serviciului Teritorial Oradea al DNA pentru o faptă de corupție discutabilă, după ce acesta a avertizat conducerea centrală a CEC Bank că va depune plângere penală cu privire la favorizarea firmei împrumutate prin nerecuperarea de la aceasta a creditului acordat. A doua zi după reținerea omului de afaceri din Negrești Oaș, CEC Bank a executat garanția asigurată de firma acestuia preluând imobilul din București ipotecat. În aceeași zi, la solicitarea procurorilor DNA, omul de afaceri în cauză a fost arestat de Tribunalul Bihor pe o perioadă de 30 de zile, după care a fost pus în libertate.

După patru zile de la arestare, omul de afaceri a fost vizitat intempestiv în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, respectiv fără să fie înștiințat și fără să i se solicite consimțământul în prealabil, de către finul lui Vasile Blaga și de către șeful IPJ Bihor, care îi este nepot politicianului susamintit. Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției au evitat să se pronunțe asupra legalității și scopului acestei vizite, în urma unor interpelări adresate de senatorul independent de Satu Mare, Valer Marian. Anterior, și Ministerul Finanțelor a evitat să se pronunțe asupra condițiilor de acordare și de recuperare a creditului acordat firmei finului lui Blaga. De ce protejează Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției un afacerist patentat în escrocherii cu statul? Au fost implicați procurorii de la DNA Oradea în jocuri ale unor cercuri de interese politico-financiare? Pentru a primi răspuns la aceste întrebări, senatorul Valer Marian a adresat recent o interpelare primului ministru Dacian Cioloș, având ca obiect „Verificarea scopului și legalității vizitei efectuate  arestatului Gheorghe Moiș de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop, precum și a modului de acordare și urmărire a creditului de 3.200.000 euro primit de firma SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare de la CEC Bank”, pe care o prezentăm în continuare integral.

Adresată: Domnului prim-ministru Dacian Cioloș

Senator: Valer Marian

Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare

Colegiul electoral: nr. 1

Grup parlamentar: independent

 

Obiect: Verificarea scopului și legalității vizitei efectuate  arestatului Gheorghe Moiș de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop, precum și a modului de acordare și urmărire a creditului de 3.200.000 euro primit de firma SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare de la CEC Bank

 

Sedința Senatului din: 11.04.2016

De ce acoperă Ministerul Finanțelor, M. A. I. și Ministerul Justiției nerambursarea unui credit de peste 3 milioane de euro obținut de la CEC Bank de un fin al lui Vasile Blaga?

Imagine : Senat Romania / Eduard Ovidiu Ohanesian

 

 

În temeiul art.112 alin.1 din Constituţia României şi art. 163 din Regulamentul Senatului, vă înaintez prezenta

 

INTERPELARE:

         

În ședinta Senatului din 02.06.2015 am adresat domnului viceprim- ministru și ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, o întrebare având ca obiect <Scopul și legalitatea vizitei efectuate  arestatului Gheorghe Moiș de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop> .

In esență, în preambulul acestei întrebări am arătat faptul că, în data de 20.12.2014, în jurul orelor 16:00, după  5  zile de la reținerea sa de către Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție și după 4 zile de la arestarea sa de către Tribunalul Bihor, la cererea serviciului teritorial susmenționat al DNA, pentru infracțiunea de dare de mită, omul de afaceri Gheorghe Moiș din orașul Negrești Oaș județul Satu Mare, patronul grupului de firme Castrum, a fost vizitat intempestiv, fără să i se aducă la cunoștință și fără să i se solicite consimțământul în prealabil, în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, de către șeful acestui inspectorat, chestorul Liviu Popa, și de către afaceristul Dumitru Pop, zis Mitică Ofsaid, patronul SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare, originar tot din Negrești Oaș, iar, cu această ocazie, cei doi vizitatori i-au spus că vor să-l scoată din arest și l-au întrebat la cine ar vrea să apeleze pentru a-l ajuta în acest sens, dar arestatul le-a răspuns că nu are pe nimeni la care să apeleze și că nu are nevoie de ajutor deoarece nu a comis nicio ilegalitate.

            Totodată, am menționat că legătura dintre chestorul Liviu Popa și afaceristul Dumitru Pop este senatorul Vasile Blaga, fost ministru de interne din partea PDL, actualmente copreședinte al PNL, care este unchiul chestorului Popa și nașul de botez al ultimului copil al afaceristului Pop. Am mai arătat, referitor la reputația afaceristului Dumitru Pop, că în anul 1989 a fost arestat și trimis în judecată de Procuratura Județeană Satu Mare pentru complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei (de către zeci de cetățeni români de naționalitate germană din zona Banatului) și că în 2003 a fost arestat și trimis în judecată de către Parchetul Național Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, pentru trafic de influență, precum și că a fost implicat în retrocedări frauduloase de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și în afaceri dubioase de zeci de milioane de euro cu societățile naționale Apele Române și Electrica. Ulterior am aflat că afaceristul susmenționat a fost implicat și în afaceri dubioase de zeci de milioane de euro cu Primăria Generală a Capitalei, în perioada în care funcția de primar general a fost deținută de către Adrian Videanu, iar funcția de viceprimar general de către Răzvan Murgeanu.

            Pentru aceste considerente, am solicitat domnului viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, ținând cont că centrele de reținere și arestare preventivă funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, să-mi comunice care a fost scopul vizitei efectuate inculpatului arestat Gheorghe Moiș de către chestorul Liviu Popa și afaceristul Dumitru Pop în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, precum și dacă au fost solicitate în prealabil aprobarea procurorului de caz și consimțământul arestatului.

            Prin adresa înregistrată sub nr. 14991/16.06.2015, ministrul Gabriel Oprea mi-a transmis un răspuns ambigu și nefundamentat, comunicându-mi următoarele:

„Informațiile solicitate de dumneavoastră referitor la inculpatul Gheorghe Moiș, care, la data menționată, se afla în stare de arest preventiv în dosarul instrumentat de Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție, nu pot fi furnizate întrucât, în conformitate cu art.285 alin. 2 din Codul de procedură penală, procedura din cursul urmăririi penale este nepublică.

            De asemenea, apreciem că datele solicitate prin intrebare sunt informații exceptate de la liberul acces potrivit dispozițiilor art.12 alin. 1 lit. e din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.”

            Considerând că răspunsul primit de la ministrul Afacerilor Interne este necorespunzător, în ședința Senatului din 15.02.2016 am adresat doamnei ministru al Justiției, Raluca Prună,  o interpelare având ca obiect <Scopul și legalitatea vizitei efectuate  arestatului Gheorghe Moiș de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop>.

            În această interpelare, după ce am prezentat întrebarea adresată ministrului Afacerilor Interne și răspunsul primit la aceasta, am învederat că prima parte a răspunsului este nefundamentată, în primul rând, întrucât nu am solicitat informații referitoare la faptele imputate inculpatului Gheorghe Moiș și la urmărirea penală efectuată în cauză, ci referitor la o vizită, în opinia mea nelegală și neavenită efectuată acestuia în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor de către persoane care nu erau implicate în instrumentarea dosarului său penal și care puteau influența cursul anchetei. În al doilea rând, la data adresării întrebării susmenționate, urmărirea penală era terminată prin trimiterea în judecată al inculpatului Gheorghe Moiș, în data de 10.02.2015,  iar dosarul său instrumentat de Serviciul Teritorial Oradea al DNA, având nr. 121/P/2013, se afla pe rolul instanței de judecată, devenind public.

            Totodată, am arătat că a doua parte a răspunsului este nefundamentată întrucât datele solicitate prin întrebare nu constituie informații exceptate de la liberul acces conform dispozițiilor art. 12 alin. 1 lit. e din Legea nr. 544/2001.

            Drept consecință, am apreciat că răspunsul comunicat constituie un indiciu că Ministerul Afacerilor Interne a urmărit să ascundă existența și scopul vizitei efectuate inculpatului Gheorghe Moiș în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, planând suspiciuni că  adevăratul motiv al acestei vizite neautorizate și nelegale ar fi fost influențarea inculpatului susmenționat să nu facă anchetatorilor vreo declarație cu privire la un credit în valoare de 3.200.000 euro, pe care firma afaceristului Pop Dumitru, SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare, l-a obținut, cu sprijin politic, în condiții mai mult decât discutabile, în baza contractului de credit încheiat cu CEC Bank sub nr. 2041.020202 din 29.08.2008, și cu care a fost achiziționat un hotel din Viena (Hotelul Reither din lanțul Best Western). În perioada respectivă, afaceristul Pop Dumitru s-a lăudat în medii bancare și interlope din Satu Mare că ar fi cumpărat hotelul din Viena  împreună cu nașul Vasile Blaga. Ulterior, hotelul a fost vândut cu încălcarea clauzelor contractuale, fără înștiințarea și solicitarea acordului CEC Bank, iar suma obținută nu a fost încasată în contul restanțelor la credit, fiind deturnată în alte scopuri, cu concursul unor persoane cu funcții de conducere în CEC Bank . Astfel că s-a ajuns la executarea garanțiilor oferite la acest credit, dintre care cea mai importanta a fost o ipotecă imobiliară oferită de numitul Gheorghe Moiș, în valoare de 912.000 euro. Foarte posibil că, din această cauză, afaceristul Pop Dumitru și protectorii săi nu doreau ca inculpatul Gheorghe Moiș să facă declarații procurorilor de la DNA cu privire la modul fraudulos de obținere și de utilizare a creditului nereturnat, în contextul în care se declansaseră scandaluri publice referitoare la credite similare contractate de fiica fostului președinte al României, Ioana Băsescu, și de fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea.

            Am mai invocat că între timp am aflat că în dosarul inculpatului susmenționat (121/P/2013) urmărirea penală ar fi fost efectuată de procurorul șef al Serviciului Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție, Ciprian Man, iar punerea în mișcare a acțiunii penale, reținerea și propunerea de arestare preventivă, precum și trimiterea în judecată a inculpatului ar fi fost dispuse de către procurorul Cristian Ardelean de la Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție. Și am menționat că inspectorul șef Liviu Popa a activat ca ofițer de poliție judiciară la Serviciul Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție, înainte de a deveni șef în Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor, șef al Inspectoratului General al Poliției Române și apoi iar șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, iar în aceste funcții a avut relații de colaborare cu procurorii  Ciprian Man și Cristian Ardelean, atât în perioada de când aceștia activează în Direcția Națională Anticorupție cât și în perioada în care au activat în cadrul altor unități de parchet din județul Bihor.

            Pentru considerentele expuse, am  solicitat doamnei ministru al Justiției să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție  să dispună verificări pentru clarificarea circumstanțelor vizitei efectuate inculpatului Gheorghe Moiș, în data de 20.12.2015, în Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor, de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop, urmând să-mi comunice constatările efectuate referitor  la scopul acestei vizite, discuțiile purtate, solicitarea și obținerea prealabilă a autorizării  procurorului de caz,  solicitarea și obținerea prealabilă a  consimțământului inculpatului arestat, precum și măsurile dispuse, inclusiv sub aspectul tragerii la răspundere disciplinară sau penală.

            Totodată, am solicitat doamnei ministru al Justiției să ceară Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să efectueze verificări asupra legalității și oportunității reținerii și arestării preventive a inculpatului Gheorghe Moiș întrucât există indicii că aceste măsuri ar fi putut fi dispuse la comanda unui grup de interese, pentru că, pe de o parte, în perioada anterioară susnumitul a avertizat  reprezentanți ai CEC Bank că va depune plângere penală la Direcția Națională Anticorupție referitor la acordarea și executarea creditului în discuție și m-a sesizat pe subsemnatul, în calitate de parlamentar de Satu Mare, asupra acestor fapte, iar, pe de altă parte, a doua zi după reținerea susnumitului CEC Bank a executat garanția imobiliară asigurată de firma acestuia.

            Pentru clarificări asupra circumstanțelor acordării și nerecuperării creditului la care am făcut referire, precum și asupra cercului de persoane implicate, am anexat interpelării adresată doamnei ministru al Justiției interpelarea adresată domnului ministru  al Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, în ședința Senatului din 29.06.2015, având ca obiect <Verificarea modului de acordare, derulare și urmărire a creditului acordat de către CEC Bank, firmei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare prin contractul nr. 2041.020202 din 29.08.2008 și prin actele adiționale la acesta>, și interpelarea adresată domnului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, în ședința Senatului din 21.09.2015, având ca obiect <Verificarea abuzurilor și a altor nelegalități sesizate la adresa președintelui Camerei Executorilor Judecătorești Oradea>.

            Prin adresa nr. 16727/14.03.2016, doamna ministru al Justiției, Raluca Alexandra Prună,  mi-a transmis următorul răspuns semnat de primul-adjunct al procurorului general  al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Dimitrie Bogdan Licu:  „În referire la interpelarea formulată de domnul senator Valer Marian vizând <verificarea scopului și legalității vizitei efectuate  arestatului Gheorghe Moiș de către șeful IPJ Bihor, chestorul Liviu Popa, și afaceristul Dumitru Pop> la data de 20.12.2015, în referire la dosarul nr. 121/P/2013 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, ce ne-a fost remisă cu adresa dumneavoastră nr. 16727 din 23.02.2016, avem onoarea să vă facem cunoscut că verificările efectuate au relevat următoarele:

            Prin rechizitoriul nr. 121/P/2013 din 10.02.2015 al Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, s-a dispus trimiterea în judecată, între alții, a inculpatului Moiș Gheorghe, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1, cu aplic. art. 5 din Codul penal și art. 6 din Legea nr. 78/2000, dosarul aflându-se în prezent pe rolul Tribunalului Bihor, Secția penală.

            Procurorul de caz decide cu privire la dreptul persoanei arestate preventiv de a primi vizite doar în cursul urmăririi penale, astfel cum impun dispozițiile art. 110 alin. 2 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare pe timpul procesului penal.

            Având în vedere că în cauză a fost sesizată instanța de judecată, sunt incidente dispozițiile art. 9 alin. 1 din actul normativ susmenționat, conform cărora judecătorul de supraveghere a privării de libertate supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate”.

            Răspunsul primit este nefundamentat întrucât la data efectuării vizitei în discuție inculpatului Gheorghe Moiș, respectiv la 20.12.2014, dosarul în care acesta a fost inculpat și arestat pentru dare de mită era în faza de urmărire penală, trimiterea acestuia în judecată relizându-se la data de 10.02.2015, astfel că doar procurorul de caz putea decide cu privire la dreptul persoanei arestate preventiv de a primi vizite în cursul urmăririi penale, conform dispozițiilor legale invocate (art.110 alin. 2 din Legea nr. 254/2013). Pe de altă parte, doamna ministru al Justiției nu mi-a răspuns la al doilea capăt de cerere din interpelare care privește efectuarea unor verificări de către Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, organism care putea clarifica și primul capăt de cerere, respectiv dacă responsabilitatea în speță aparținea procurorului de caz de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA sau judecătorului de supraveghere a privării de libertate de la Tribunalul Bihor.

            Menționez că am primit răspunsuri nefundamentate, ambiguue și incomplete și la interpelările adresate domnului ministru al Finanțelor Publice („Verificarea modului de acordare, derulare și urmărire a creditului acordat de către CEC Bank, firmei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare prin contractul nr. 2041.020202 din 29.08.2008 și prin actele adiționale la acesta”) și domnului ministru al Justiției („Verificarea abuzurilor și a altor nelegalități sesizate la adresa președintelui Camerei Executorilor Judecătorești Oradea”).

            Astfel, deși am solicitat să dispună efectuarea unui control asupra legalității modului de acordare, derulare și urmărire a creditului acordat de către CEC Bank firmei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare prin contractul nr. 2041.020202 din 29.08.2008 și prin actele adiționale la acesta și, în funcție de constatările efectuate, să dispună sesizarea organelor de urmărire penală competente (DNA sau DIICOT), domnul ministru al Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, mi-a răspuns că Ministerul Finanțelor a solicitat punctul de vedere al CEC Bank SA cu privire la aspectele sesizate în interpelare și că CEC Bank apreciază în răspunsul formulat că afirmațiile sunt nefondate. În calitate de reprezentant al statului român, unicul acționar al CEC Bank, Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să efectueze verificări riguroase referitor la acordarea, utilizarea și rambursarea creditului în discuție, nu să se limiteze la solicitarea și primirea unui punct de vedere din partea instituției bancare vizate de interpelare.

            Pe de altă parte, deși am solicitat să dispună Corpului de control al ministrului Justiției să efectueze un control la Camera Executorilor Judecătorești Oradea asupra abuzurilor și altor nelegalități imputate președintelui Gheorghe Beiușan, dintre care am subliniat hărțuirea și sancționarea disciplinară, până la excluderea din profesie, a executorului judecătoresc Benone Mihalcea, cu biroul în orașul Negrești Oaș județul Satu Mare, pentru pretinse abateri profesionale comise în dosarele execuționale nr. 141/2010 și nr. 244/2013, având ca obiect punerea în executare a unei sentințe de validare a popririi împotriva debitoarei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare, referitor la creditul de 3.200.000 euro obținut de la CEC Bank, din răspunsul alambicat primit de la domnul ministru Robert Marius Cazanciuc rezultă că nu a fost dispuns și nu a fost efectuat niciun control în sensul susmenționat.

            Pentru motivele expuse, vă solicit, domnule prim-ministru, că, în calitate de șef al Guvernului României, să dispuneți miniștrilor Justiției, Afacerilor Interne și Finanțelor Publice să efectueze verificări riguroase cu privire la obiectul întrebării și interpelărilor susmenționate și să-mi comunice răspunsuri legale, pertinente și concludente.

Pentru eventuale clarificări, anexez și prezentei interpelări interpelarea adresată domnului ministru  al Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, în ședința Senatului din 29.06.2015, având ca obiect <Verificarea modului de acordare, derulare și urmărire a creditului acordat de către CEC Bank, firmei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare prin contractul nr. 2041.020202 din 29.08.2008 și prin actele adiționale la acesta>, și interpelarea adresată domnului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, în ședința Senatului din 21.09.2015, având ca obiect <Verificarea abuzurilor și a altor nelegalități sesizate la adresa președintelui Camerei Executorilor Judecătorești Oradea>.

 

Solicit răspuns scris și verbal.

 

 

                                                                     Senator

      Valer Marian

 

Adresată: Domnului ministru al Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici

Senator:  Valer Marian

Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare

Colegiul electoral: nr. 1

Grup parlamentar: independent

Obiect:  Verificarea modului de acordare, derulare și urmărire a creditului acordat de către CEC Bank firmei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare prin contractul nr. 2041.020202 din 29.08.2008 și prin actele adiționale la acesta

 

            Sedința Senatului din: 29.06.2015

 

În temeiul art. 112 alin. 1 din Constituţia României şi art. 162 din Regulamentul Senatului, vă înaintez prezenta

 

INTERPELARE:

 

Conform unei sesizări, prin contractul de credit nr. 2041.020202 din 29.08.2008, CEC Bank SA (bancă cu capital integral de stat, la care statul, în calitate de acționar unic, este reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice) a acordat împrumutatului SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare un credit în sumă de 3.200.000 euro, pentru achiziționarea unui hotel în Viena (Hotelul Reither, aflat în lanțul hotelier Western Union). Pentru garantarea creditului, CEC Bank a încheiat 11 contracte de garanție imobiliară, printre care și contractul de garanție imobiliară nr. 28/01.09.2008, încheiat cu SC Castrum Corporation SRL Satu Mare, având ca obiect imobilul din București strada Mirăslău nr. 19 Sectorul 3 (sediul reprezentanței din București al acestei societăți).

Prima dată, CEC Bank a evaluat imobilul susmenționat la valoarea de 500.000 euro, valoarea lui reală, dar ulterior asociatul principal și administratorul SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare, Dumitru Pop, a reușit să obțină de la specialiștii CEC Bank o supraevaluare de 1.140.000 euro, astfel că imobilul a fost introdus în contractul de garanție cu valoarea de 912.000 euro. Anterior încheierii contractului de garanție imobilară, respectiv la data de 25.08.2008, între SC Castrum Corporation SRL și SC Bella Consulting Construction SRL a intervenit o tranzacție în care au fost reglementate condițiile garanției și termenul acesteia, iar drept gaj pentru deblocarea la termen a garanției (ridicarea ipotecii pe imobil), SC Bella Consulting Construction SRL a predat SC Castrum Corporatin SRL fila CEC BTRL 1BB4129187 în valoare de 3.857.486 lei.

Potrivit sesizării primite, care a fost înaintată și la DIICOT București, solicitându-se cercetarea, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, mai multor angajați ai CEC Bank SA (vicepreședinte Mihaela Popa, vicepreședinte Mirela Iovu, director Direcția Clienți Mari, Laura Daniela Mihai, director Direcția Contencios, Daniela Ciufulescu și director Unitatea Pilot Lipscani, Daniela Dogaru) care au instrumentat, au derulat și au supravegheat contractul de credit nr. 2041.020202 din 29.08.2008, la acordarea, derularea și urmărirea creditului au fost înregistrate o serie de nelegalități, după cum urmează:

  1. Acordarea creditului fără nicio analiză temeinică a rentabilității afacerii creditate. Dacă ar fi fost efectuată o minimă analiză economică, s-ar fi ajuns la concluzia că achiziționarea hotelului este o afacere falimentară.
  2. Majorarea creditului acordat SC Bella Consulting Construction SRL, prin acte adiționale semnate cu această societate, fără garanții suplimentare și fără acordul tuturor garanților imobiliari, recte al SC Castrum Corporation SRL. Prin nesemnarea actelor adiționale de SC Castrum Corporation SRL, contractul de garanție încheiat cu această firmă a încetat de drept.

III. Neconstituirea în favoarea CEC Bank a unei ipoteci asupra hotelului din Viena, achiziționat prin credit, imediat după intrarea acestuia în patrimoniul SC Bella Consulting Construction SRL. Constituirea unei astfel de ipoteci ar fi îndestulat banca pentru creditul acordat și nu s-ar mai fi ajuns la executarea silită a garanțiilor.

  1. Nerespectarea de către CEC Bank a contractului de credit încheiat cu SC Bella Consulting Construction SRL, sub următoarele aspecte:
  2. CEC Bank nu a luat nicio măsură contra împrumutatului după ce SC Bella Consulting Construction SRL a vândut hotelul fără a rambursa creditul, în condițiile în care, conform art.8. 6 lit. k din contractul de credit, împrumutatul era obligat ”să nu înstrăineze și să nu greveze cu sarcini bunurile procurate din credit până la rambursarea integrală a crededitului și a dobânzilor aferente”. Dacă CEC Bank ar fi constituit ipotecă asupra hotelului cumpărat, acesta nu ar fi putut fi vândut decât în condițiile art.8.6 lit. k din contract.
  3. CEC Bank a tolerat cu bună știință această culpă a împrumutatului, având în vedere că a fost sesizată cu privire la vânzarea hotelului atât în scris de către garantul SC Castrum Corporation SRL cât și prin intrarea în conturile SC Bella Consulting Construction SRL de la CEC Bank a sumei rezultate din vânzare. La data vânzării hotelului, CEC Bank avea probleme cu împrumutatul, acesta având rate și dobânzi restante la credit.

Potrivit art. 9. 1 lit. f din contractul de credit, CEC Bank avea obligația ”să declare scadența anticipată a creditului (inclusiv a datoriilor aferente)… și să facă toate demersurile necesare recuperării sumelor datorate de împrumutat”, dar cu toate acestea, CEC Bank nu a oprit sumele încasate din vânzarea hotelului.

  1. Deși, conform art. 2. 1 din contract, creditul era destinat exclusiv cumpărării hotelului, CEC Bank a continuat derularea creditului și după vânzarea bunului creditat, încheind acte adiționale cu împrumutatul prin care i-a majorat creditul și i-a permis să-l folosească în alte scopuri, fără ca aceste acte adiționale să fi fost semnate de toți garanții imobiliari, recte de SC Castrum Corporation SRL.

Astfel, CEC Bank a facilitat transferul sumelor obținute din vânzarea hotelului de către SC Bella Consulting Construction SRL din conturile acesteia de la Unitatea Pilot CEC Bank Satu Mare, unde erau poprite pentru executarea unui titlu executoriu în favoarea garantului SC Castrum Corporation SRL, în conturile de la Unitatea Pilot CEC Bank Lipscani și apoi onorarea unor ordine de plată care nu aveau nicio legătură cu scopul utilizării creditului.

  1. CEC Bank a refuzat să dea un răspuns clar notificărilor făcute de garantul SC Castrum Corporation SRL, înregistrate sub nr. 1075/25.03.2011 și sub nr. 377/03.06.2011 prin care garantul susmenționat a solicitat să-i fie comunicate extrasele cu soldul conturilor deținute de SC Bella Consulting Construction SRL la sucursalele băncii, favorizând utilizarea banilor în alte scopuri.
  2. În baza tranzacției încheiate între garantul SC Castrum Corporation SRL și împrumutatul SC Bella Consulting Construction SRL, garantul a pornit executarea silită a filei CEC emisă de către împrumutat, prin poprirea conturilor acestuia de la CEC Bank pentru suma de 3.118.747, 42 lei (restul sumei din valoarea filei CEC fiind încasată anterior), poprire instituită de executorul judecătoresc Mihalcea Benone la data de 03.09.2010. Prin adresa nr. 1160/21.01.2011, Unitatea Pilot Satu Mare a CEC Bank a comunicat garantului faptul că a blocat contul împrumutatului cu un sold de 1.179.843,78 lei, la care s-a adăugat prețul încasat din vânzarea hotelului de la Viena (11.200.000 lei), care a fost depus în conturile împrumutatului de la Unitatea Pilot Satu Mare și de la Banca Transilvania, Sucursala Satu Mare.

Însă, din dispoziția CEC Bank, sumele din conturile poprite, deschise la Unitatea Pilot Satu Mare, au fost transferate la Unitatea Pilot Lipscani, de unde s-au evaporat, cu concursul larg al funcționarilor acestei unități pilot și al celor din Centrala CEC, fără a se recupera creditul acordat și fără a se debloca garanțiile. Astfel că, în urma executării silite, garantul SC Castrum Corporation SRL a încasat doar suma de 1.100.000 lei, întrucât restul banilor s-au evaporat. În aceste condiții, CEC Bank  a rămas cu un credit nerecuperat de circa 9.600.000 lei, iar garantul SC Castrum Corporation SRL a suferit o pagubă de 4.800.000 lei, inclusiv cu ipotecă pe imobilul depus garanție.

  1. Pe baza unei hotărâri judecătorești, garantul SC Castrum Corporatin, a executat silit de le CEC Bank suma de 3.118.747,42 lei, dar ulterior CEC Bank a obținut întoarcerea executării silite obligând garantul să-i restituie această sumă plus cheltuieli de judecată (în total 3.164.000 lei), pe motiv că banca nu putea fi obligată să plătească garantului decât în limita sumelor aflate la CEC Bank SA în conturile debitorului SC Bella Cunsulting Construction SRL. După ce garantul a atenționat CEC Bank că va depune plângere penală dacă nu se găsește o soluție amiabilă de stingere a diferendului, aceasta a dispus Unității Pilot Obregia din București să facă o analiză completă, în urma căreia a propus garantului o refinanțare în condiții avantajoase pentru ambele părți a creditelor pe care acesta le avea la BCR.

Cu toate acestea, după ce garantul a fost amăgit timp de un an cu soluționarea amiabilă a diferendului, CEC Bank nu a aprobat refinanțarea și a impus garantului restituirea banilor executați silit, iar ulterior i-a executat și garanția imobiliară, punând în vânzare imobilul din București str. Mirăslau nr. 19 Sectorul 3, pentru a diminua pierderile SC Bella Consulting Construction SRL, fiind evidentă protejarea împrumutatului în dauna garantului.

VII. Printr-o scrisoare din 09.12.2014, recunoscându-și culpa pentru mișcarea sumelor poprite, CEC Bank a propus garantului încheierea unui angajament de plată pentru restituirea sumei de 3.164.000 lei în 11 rate lunare (până în luna octombrie 2015), cu condiția ca garantul să renunțe la orice plângere asupra băncii sau a unor angajați ai acesteia pentru abuzurile comise. Această înțelegere a fost făcută în prezența vicepreședintelui CEC Bank, Mihaela Popa, și a directorilor Daniela Ciufulescu și Mircea Dima în data de 08.12.2014, după care garantul a primit de la bancă draftul de angajament, iar, cu adresa nr. 2456/9.12.2014, acesta a comunicat băncii în scris acordul său.

Cu toate că CEC Bank a semnat acest angajament de plată, executorul judecătoresc care fusese sesizat anterior a pus garantului poprire pe conturi și, la sfârșitul lunii decembrie 2014, a executat întreaga sumă de 3.211.000 lei (inclusiv cheltuieli de executare), deși banca dăduse dispoziție de suspendare a executării silite, prin adresa nr. DVA 1078/29.12.2014. Prin această executare, CEC a pus garantul într-o situație finaciară deosebită, respectiv de a nu putea plăti salariile angajaților (circa 1500), subcontractorii, furnizorii de materiale și de carburanți, existând riscul ca aceștia să poată recurge oricând la declanșarea procedurii de insolvență.

VIII. Între timp SC Bella Consulting Construction SRL a intrat în faliment, fără să ramburseze circa 9.600.000 lei din creditul acordat, motiv pentru care CEC Bank SA a trecut la executarea garanțiilor. Astfel, la data de 15.12.2014, CEC Bank a executat prin vânzare imobilul SC Castrum Corporation din București str. Mirăslău nr. 19 Sectorul 3, pus garanție pentru creditul acordat  SC Bella Consulting Construction SRL, care a fost cumpărat tot de CEC Bank, la un preț reprezentând 27,41 la sută din valoarea la care a fost evaluat a acesta. Astfel, deși, la încheierea contractului de garanție, imobilul a fost evaluat de CEC Bank la 912.000 euro, la executarea silită a garanției a fost evaluat tot de CEC Bank, la 313.000 euro, preț la care nu s-a prezentat nimeni la prima licitație, iar, la adoua licitație, CEC Bank a depus oferta proprie prin care și-a adjudecat imobilul la suma modică de 250.000 euro.

Executarea silită a imobilui susmenționat s-a făcut selectiv și abuziv de CEC Bank, care l-a protejat din nou pe împrumutatul SC Bella Consulting Construction SRL, căruia nu i-a executat toate garanțiile pe care le-a constituit în numele firmei sau în numele asociatului Dumitru Pop și a unor membri ai familiei sale, aflându-se în judecată sub acest aspect. Executarea imobilului nu se putea face deci până la clarificarea relațiilor și soluționarea proceselor pe care CEC Bank le avea cu împrumutatul SC Bela Consulting Construction SRL, fiind posibil ca CEC Bank să se îndestuleze din bunurile puse garanție de către firma împrumutată și de către asociații săi. Prin abuzurile săvârșite de angajații CEC Bank SA a fost cauzat garantului SC Castrum Corporation SRL un prejudiciu total estimat de 4.752.781,15 lei.

  1. Reprezentanții CEC Bank SA au refuzat, în repetate rânduri, să comunice rulajul conturilor împrumutatului SC Bella Consulting Contruction SRL, tăinuind astfel probe cu privire la legalitatea și temeinicia popririi și cu privire la împiedicarea recuperării prejudiciului de către garantul SC Castrum Corporation SRL și inducând astfel în eroare instanțe judecătorești din Negrești Oaș, Satu Mare și Oradea.

 

Menționez că acordarea unui credit atât de substanțial de către CEC Bank firmei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare ridică mari suspiciuni și pentru faptul că această firmă era cunoscută ca având o bonitate și o onorabilitate discutabile. Timp de mai mulți ani această firmă a încheiat bilanțurile contabile cu pierderi și a avut 0 salariați, iar sediul său din Satu Mare era părăsit și înconjurat de bălării. Asociatul principal și administratorul firmei, Dumitru Pop, era cunoscut drept un afacerist dubios, apropiat de lumea interlopă, care a avut afaceri aproape exclusiv cu statul (Compania Națională Apele Române, SC Electrica SA, SC Transelectrica SA, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ș.a.). În cursul anului 1989, numitul Dumitru Pop a fost arestat și trimis în judecată de către Procuratura Județeană Satu Mare pentru complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei, întrucât, în schimbul unor beneficii materiale, a ajutat zeci de cetățeni români de naționalitate germană din zona Banatului să treacă fraudulos froniera de stat a României în Ungaria, pe raza județului Satu Mare, iar în cursul anului 2003 a fost arestat și trimis în judecată de Parchetul Național Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, pentru trafic de influență. Susnumitul avea obiceiul să se laude în anumite cercuri de afaceri sau medii interlope cu faptul că fostul ministru de interne Vasile Blaga este nașul de botez al ultimului său copil.

Pentru considerentele expuse, solicit să dispuneți efectuarea unui control asupra legalității modului de acordare, derulare și urmărire a creditului acordat de către CEC Bank firmei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare, prin contractul nr. 2041.020202 din 29.08.2008 și prin actele adiționale la acesta și, în funcție de constatările efectuate, să dispuneți sesizarea organelor de urmărire penală competente (DNA sau DIICOT).

 

Solicit răspuns scris prin care să-mi comunicați constatările efectuate și măsurile dispuse.

 

                         Senator                                                                                                            Valer  Marian

 

 

 

 

Adresată: Domnului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc

Senator: Valer Marian

Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare

Colegiul electoral: nr. 1

Grup parlamentar: independent

Obiect: Verificarea abuzurilor și a altor nelegalități sesizate la adresa președintelui Camerei Executorilor Judecătorești Oradea

 

Sedința Senatului din: 21.09.2015

 

 

În temeiul art.112 alin.1 din Constituţia României şi art. 162 din Regulamentul Senatului, vă înaintez prezenta

 

INTERPELARE:

Printr-o sesizare, însoțită de înscrisuri doveditoare, executorul judecătoresc Benone Mihalcea, cu biroul în orașul Negrești Oaș județul Satu Mare, mi-au fost semnalate o serie de abuzuri săvârșite la adresa sa de către președintele Camerei Executorilor Judecătorești (CEJ) Oradea, Gheorghe Beiușan, fost ofițer de securitate înainte de 1989, care a declanșat o adevărată campanie de hărțuire a sa prin efectuarea de anchete disciplinare și aplicarea de sancțiuni disciplinare, urmărind în final excluderea sa din profesie. Această campanie de hărțuire a început în anul 2014 în legătură cu pretinse abateri profesionale comise în dosarele execuționale nr. 141/2010 și nr. 244/2013, având ca obiect punerea în executare a unei sentințe de validare a popririi împotriva debitoarei SC Bella Consulting Construction SRL Satu Mare, referitor la un credit de 3.200.000 de euro obținut de această firmă de la CEC Bank. În cauză CEC Bank s-a eschivat, cu rea credință, de la executarea obligației de poprire, refuzând să elibereze executorului judecătoresc Benone Mihalcea extrase de cont referitor la disponibilitățile SC Bella Consulting Construction SRL și transferând apoi disponibilitățile firmei susmenționate de la Sucursala Satu Mare la Sucursala Lipscani, astfel că nu a fost posibilă executarea popririi în dosarele susmenționate.

Menționez că SC Bella Consulting Construction SRL este o firmă obscură și dubioasă din Satu Mare, care a avut afaceri veroase cu statul, având ca patron un individ cu antecedente penale și apropiat de lumea interlopă, Dumitru Pop, care este cunoscut drept un apropiat al fostului ministru de Interne Vasile Blaga, care i-a fost naș de botez la ultimul său copil. Sesizarea executorului judecătoresc Benone Mihalcea se coroborează cu o sesizare primită din partea firmei creditoare SC Castrum Corporation SRL Negrești Oaș (care a oferit o garanție imobiliară pentru creditul contractatat de SC Bella Consulting Construction SRL, care a fost executată silit de CEC Bank), cu declarația directorului Sucursalei Satu Mare a CEC Bank din perioada respectivă (Daniel George Ardelean) și cu acte de corespondență transmise de CEC Bank și Sucursala Lipscani către Sucursala Satu Mare. Din aceste acte rezultă că la acordarea, derularea și urmărirea împrumutului acordat au fost săvârșite fapte penale grave (constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu prin procurarea unui avantaj material pentru altul și deturnare de fonduri), prin care au fost prejudiciate statul și o firmă privată, creditul nefiind recuperat în mare parte până în prezent. Din aceste acte mai rezultă că acest credit substanțial a fost acordat firmei SC Bella Consulting Construction SRL, cu concursul președintelui CEC Bank, Radu Grațian Ghețea, și a directorului Sucursalei Lipscani a CEC Bank, Dana Dogaru, care este nepoata sa.

Referitor la nelegalitățile săvârșite de reprezentanții CEC Bank, am adresat o interpelare ministrului Finanțelor Publice în data de 29.06.2015, respectiv cu două luni înainte de a fi sesizat și de executorul judecătoresc Benone Mihalcea, prin care am solicitat efectuarea unui control asupra legalității modului de acordare, derulare și urmărire a unui credit în sumă de 3.200.000 de euro acordat firmei SC Bella Consulting Construction SRL, prin contractul nr. 2041.020202 din 29.02.2008 și prin actele adiționale la acesta, și sesizarea, în funcție de constatările efectuate, a organelor de urmărire penală competente (DNA sau DIICOT).

Deși executorul judecătoresc Benone Mihalcea a prezentat dovezi că a făcut toate demersurile posibile pentru executarea popririi asupra conturilor SC Bella Consulting Construction SRL, însă petenta CEC Bank a fost de rea credință, președintele Camerei Executorilor Judecătorești Oradea, Gheorghe Beiușan, a ignorat toate probele din dosar și a sesizat Consiliul de Disciplină, solicitând aplicarea sancțiunii celei mai grave – excluderea din profesie. Prin Hotărârea nr. 1/2014, Consiliul de Disciplină din CEJ Oradea i-a aplicat însă executorului judecătoresc Benone Mihalcea sancțiunea unei amenzi de 500 lei, dar în data de 22.07.2014 Colegiul Director al Camerei i-a comunicat acestuia că soluția va fi atacată la Comisia Superioară de Disciplină și că urmează să fie exclus din profesie, astfel că în fața acestei amenințări comunicate în scris și cunoscând influența pe care președintele Gheorghe Beiușan o are  la Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești din România (UNEJR), a renunțat să mai atace la Comisia Superioară de Disciplină a UNEJR sancțiunea aplicată de Consiliul de Disciplină a CEJ Oradea.

Este de verificat dacă președintele CEJ Oradea, Gheorghe Beiușan a fost inflențat în cauză de către fostul ministru de Interne Vasile Blaga, care este orginar din județul Bihor și a avut domiciliul în Oradea, unde a exercitat mai multe demnități publice: deputat, prefect, director al Direcției Regionale Vamale și senator.

Prin Hotărârea nr. 2/2015, Consiliul de Disciplină din CEJ Oradea i-a aplicat executorului judecătoresc Benone Mihalcea sancțiunea unei amenzi de 3000 lei pentru comportament inadecvat calității de executor judecătoresc, luând în considerare o serie de acuzații nefondate ale petentului Gheorghe Vlaicu, un vecin de-al său, fost ofițer de securitate și profesor la Școala de Securitate de la Băneasa, dintre care o parte le-a retras ulterior în fața Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, iar o parte au fost infirmate de Judecătoria Satu Mare prin admiterea plângerii la contravenție și anularea unei amenzi de 700 de lei aplicată de Poliția Locală Satu Mare. Este de verificat dacă președintele Gheorghe Beiușan a fost coleg în Securitate cu petentul Gheorghe Vlaicu sau dacă l-a avut pe acesta profesor la Școala de Securitate. Hărțuirea executorului judecătoresc Mihalcea Benone a mers până acolo încât s-a declanșat împotriva sa cercetarea disciplinară în urma unei sesizări fabricate ca fiind din partea unei persoane decedate (Călin Vasile din localitatea Cămârzana județul Satu Mare).

Președintele Gheorghe Beiușan n-a dovedit însă aceeași celeritate și intransigență referitor la nelegalitățile comise de alți executori judecătorești din județul Satu Mare, care i-au fost sesizate de către executorul Benone Mihalcea în urma interferării cu aceștia în dosare execuționale instrumentate. Astfel, referitor la executorul judecătoresc Danciu Gheorghe Radu, președinte CEJ Oradea a fost sesizat că fosta soție a acestuia Carmen Mihaela Mocan, funcționar la Tribunalul Satu Mare, cu care conviețuiește și în prezent, și-a adjudecat în mod fraudulos două imobile care au fost subevaluate, stopând executarea silită demarată în dosarul execuțional nr. 321/2012, și că executorul judecătoresc Danciu a înregistrat împotriva executorului Mihalcea 13 cereri de executare silită, în dosarele execuționale nr. 299/2013, nr. 32/2014, 33/2014, 34/2014, 35/2014, 36/2014, 37/2014, 38/2014, 39/2014 și 40/2014, în baza unor facturi false emise de avocata Bone Abigel, referitor la care Direcția Generală a Finanțelor Publice Satu Mare a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, unde a fost înregistrat dosarul nr. 8/P/2014, care nu a fost soluționat până în prezent. Referitor la executorul judecătoresc Michiș Ioan, președintele CEJ Oradea a fost sesizat că acesta a făcut o ofertă reală cu încălcarea flagrantă a procedurii, referitor la cererea creditoarei Angela Crăciun, cu domiciliul în Baia Mare, care a constituit obiectul dosarului execuțional nr. 324/2013, fără să aibă îndeplinită procedura de citare, întrucât a emis somație cu doar cu o zi înainte, în timp ce creditoarea se afla în SUA, și fără să fie depusă recipisa de consemnare a sumei de bani. Referitor la executorul judecătoresc Mociran Viorel, președintele CEJ Oradea a fost sesizat că a încasat onorarii prin încălcarea prescripțiilor legale referitoare la cuantum și la moneda plătibilă, ca în cazul contractului de executare silită încheiat în data de 24.10.2012, din care rezultă că i-a perceput creditoarei Angela Crăciun un onorariu de 3000 de euro.

Conform mai multor executori judecătorești, președintele CEJ Oradea, Gheorghe Beiușan, a monoplizat conducerea Camerei și o conduce în mod discreționar, favorizându-i pe executorii fideli, în special pe cei noi admiși în profesie din sistemul bancar, care sunt foarte docili. Astfel, Gheorghe Beiușan este președintele CEJ Oradea, președintele Colegiului Director al CEJ și membru în Consiliul UNEJR. Fiul acestuia, Andrei Beiușan, executor judecătoresc la Oradea, a fost președintele Comisiei de Disciplină din CEJ Oradea, iar actualmente este membru în Comisia Superioară de Disciplină a UNEJR. Președintele Beiușan are obiceiul să se laude că se află în relații apropiate cu președintele UNEJR și că poate influența orice decizie la nivel central împotriva executorilor judecătorești neagreați.

În presa locală din Bihor, îndeosebi în ziarul Bihoreanul, au apărut mai multe articole critice la adresa activității președintelui CEJ Oradea Gheorghe Beiușan, inclusiv că acesta ar deține un hotel de 5 stele (Castello) în Băile Felix, pe care îl administrează prin membri ai familiei sale, deși Legea nr. 188/2000 interzice executorilor judecătorești desfășurarea de activități comerciale personal sau prin intermediari.

Pentru motivele expuse, vă solicit să dispuneți Corpului de control al ministrului Justiției să efectueze un control la Camera Executorilor Judecătorești Oradea asupra abuzurilor și altor nelegalități imputate președintelui Gheorghe Beiușan, sens în care vă atașez sesizarea și înscrisurile doveditoare care mi-au fost transmise de executorul judecătoresc Benone Mihalcea, precum și interpelarea pe care am adresat-o ministrului Finanțelor având ca obiect „Verificarea modului de acordare, derulare și urmărire a creditului acordat de CEC Bank firmei Bella Consulting Construction SRL Satu Mare prin contractul nr. 2041.020202 din 29.02.2008 și prin actele adiționale la acesta”.

Solicit răspuns scris și verbal privind constatările efectuate și măsurile dispuse.

 

 

Senator

Valer Marian